Profesori buzoieni iau parte la protestele pe care cel mai mare sindicat din învăţământul românesc le desfăşoară săptămâna aceasta în Capitală. Peste 800 de membrii ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (SÎP) pichetează începând de ieri, Guvernul României, ca urmare a refuzului Executivului de a nu lua în dezbatere revendicările profesorilor. Protestele continuă şi astăzi între orele 15,00 şi 17,00.
SÎP Buzău participă la pichetarea care a început încă de ieri cu o delegaţie formată din zece membri de sindicat.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ reprezintă drepturile şi interesele a aproximativ 178.000 de membri de sindicat, peste 60% din totalul salariaţilor din învăţământul preuniversitar.
Printre principalele nemulţumiri ale profesorilor sunt:
• neaprobarea, de către Guvernul României, a proiectului Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, elaborate pe baza Memorandumului aprobat de prim-ministrul Dacian Cioloş, în data de 12 ianuarie 2016. Proiectul propus de Ministerul Muncii, în urma discuţiilor dintre grupul interministerial şi reprezentanţii instituţiilor bugetare, urma să elimine actualele inechităţi şi dezechilibre din salarizarea personalului din sectorul public. Cu toate acestea, Guvernul Cioloş nu l-a înaintat Parlamentului spre adoptare.
• Modul incorect de stabilire a costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, atât timp cât se pleacă de la un „dat” al Ministerului Finanţelor Publice şi nu de la nevoile reale de finanţare ale unităţilor de învăţământ.
• Inactivitatea factorilor de decizie în stoparea „fenomenului” de depăşire a numărului de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/clasă, cu mult peste cel prevăzut de art. 63 din Legea educaţiei naţionale.
• Nedecontarea, în integralitate, de către toate autorităţile publice locale, a cheltuielilor pentru naveta, la şi de la locul de muncă, a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat.
• Creşterea alarmantă a numărului de agresiuni fizice şi verbale asupra personalului didactic, săvârşite de către elevi şi reprezentanţii legali ai acestora; principala cauză o reprezintă inexistenţa unor dispoziţii legale prin care personalul didactic să fie protejat împotriva unor astfel de acţiuni.
• Neadaptarea conţinutului programelor şcolare la nevoile de formare ale elevilor şi la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă; programele pun accentul pe latura informativă a elevilor şi mai puţin pe cea formativă, iar prin evaluare se urmăreşte, preponderent, ceea ce au reţinut elevii şi nu capacitatea lor de a aplica practic cunoştinţele acumulate.
• Inexistenţa dreptului legal al personalului didactic de predare cu o vechime efectivă în învăţământ de cel puţin 34 de ani de a se pensiona la cerere, cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei.
• Neadoptarea unor măsuri legislative care să conducă la depolitizarea funcţiilor de conducere din învăţământ.
• Supraîncărcarea activităţii desfăşurate de către personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, generată de reducerile de posturi din anii anteriori, concomitent cu măsurile de suspendare a ocupării posturilor vacante/devenite vacante.
• Lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru mii de unităţi de învăţământ.