* Judeţul Buzău ocupă locul 20 în clasamentul salariilor acordate în agricultură
Salariile agricultorilor nu depind de producţiile ridicate şi nici de zonele cu potenţial agricol mare, sunt concluziile unei analize despre venitul mediu al angajaţilor din acest sector, realizată de Econtext.
Cu un caştig salarial mediu net de 1.107 lei, Buzăul ocupă locul 20 în clasamentul judeţelor privind salariile acordate în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit. Dintr-un total de 76.658 de salariaţi înregistraţi în judeţul Buzău, 2.779 sunt agricultori, 31.574 activează în industrie şi construcţii, iar 42.305 lucrează în construcţii, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică.
* Judeţul Buzău ocupă locul 20 în clasamentul salariilor acordate în agricultură
Salariile agricultorilor nu depind de producţiile ridicate şi nici de zonele cu potenţial agricol mare, sunt concluziile unei analize despre venitul mediu al angajaţilor din acest sector, realizată de Econtext.
Cu un caştig salarial mediu net de 1.107 lei, Buzăul ocupă locul 20 în clasamentul judeţelor privind salariile acordate în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit. Dintr-un total de 76.658 de salariaţi înregistraţi în judeţul Buzău, 2.779 sunt agricultori, 31.574 activează în industrie şi construcţii, iar 42.305 lucrează în construcţii, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică.
Potrivit ultimilor date disponibile, sibienii din sectorul agricol câştigă, în medie, 1.381 lei pe lună, fiind pe prima poziţie la nivel naţional. A doua poziţie este deţinută de Galaţi, unde agricultorii câştigă, în medie, 1.344 lei pe lună, iar pe locul trei vin sucevenii, cu un salariu mediu de 1.329 lei pe lună. La polul opus, cele mai mici salarii sunt în Harghita şi Covasna, două dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Agricultorii din Harghita au avut un câştig salarial de 892 de lei, iar angajaţii din domeniul agricol din judeţul Covasna au avut un salariu de 853 de lei.
Faptul că salariile agricultorilor nu sunt mai mari în zonele cu potenţial agricol ridicat sau unde sunt producţii mai mari este confirmat de situaţia din Vâlcea, judeţ aflat pe a patra poziţie în acest clasament. Cea mai mare parte a vâlcenilor activează în domeniul serviciilor, spre deosebire de judeţele Olt şi Mehedinţi, unde cea mai mare parte a populaţiei se ocupă cu agricultura. Iar Olt este pe locul 13, în timp ce Mehedinţi este pe poziţia 39 în topul salariilor încasate de persoanele care lucrează în agricultură.
Nici Câmpia Bărăganului, renumită pentru bazinul agricol, nu excelează la capitolul financiar. Astfel, fermierii din Brăila sunt pe poziţia 27 după leafa pe care o primesc, cei din Ialomiţa pe locul 28, iar cei din Călăraşi pe 38.
De asemenea, nu contează nici suprafaţa judeţelor. Timiş, care are cea mai mare suprafaţă din toate judeţele ţării, este de abia pe poziţia 7 în topul naţional.