Procurorii anticorupţie trebuie să desluşească iţele unei alte afaceri dubioase cu peste 2.000 de hectare cu păduri de la Siriu.
Este vorba despre suprafaţa de teren forestier pe care Academia Română a fost obligată să o cedeze unui avocat din Ploieşti drept onorariu de succes în procesul pe care aceasta l-a câştigat în dauna Obştei Moşnenilor din Nehoiu, Gura Teghii şi Siriu, proces despre care OPINIA a relatat într-un amplu articol la începutul acestui an.
Mai exact, este vorba despre o clauză neinspirată, strecurată într-un contract parafat în urmă cu zece ani de fosta administraţie, o prevedere din contractul de asistenţă juridică nr. 28/27.07.2006 încheiat între Fundaţia „Patrimoniu” a Academiei prezidate pe atunci de Ionel Haiduc, şi Cabinetul de Avocatură „Lucian Pitaru” din Ploieşti, înţelegere ce a avut ca obiect reprezentarea Academiei Române în faţa instanţelor de judecată în procesul de revendicare a fondului de pădure Penteleu, din Munţii Buzăului. Obligaţia de plată la care Academia Română s-a angajat în 2006 în schimbul asistenţei juridice, creanţă între timp recunoscută de instanţe cu autoritate de lucru judecat, riscă să pună serios în pericol bugetul instituţiei conduse astăzi de Ionel Valentin Vlad. Aceasta întrucât părţile nu au ajuns la un acord pentru plata onorariului de succes cuvenit cabinetului de avocatură, în condiţiile în care acesta din urmă s-a achitat cu brio de angajamentul asumat prin contractul de asistenţă juridică, Academia câştigând irevocabil procesul de restituire a celor peste 13.500 hectare de pădure, domeniu ce îi fusese donat, prin testament, de surorile Maican.
După ce, timp de un deceniu, a plătit Cabinetului de Avocatură „Lucian Pitaru”, conform clauzelor contractului de asistenţă juridică nr. 28/27.07.2006, un onorariu avocaţial fix de 5.000 euro/ lună (aproximativ 650.000 euro în zece ani), Academia Română se vede nevoită să achite pe deasupra şi un onorariu de succes, o cotă procentuală de 15% din întinderea drepturilor câştigate în instanţa în procesul de revendicare, adică 2.012 hectare de pădure. Imediat după câştigarea procesului, avocatul ploieştean a demarat procedurile de executare silită a Academiei Române. Întrucât clauzele din testamentul surorilor Maican, prin care fondul Penteleu a fost donat Academiei Române, nu ar permite instrăinarea domeniului, contravaloarea onorariului de succes a fost transformată, din hectare în bani, astfel încât cei 20.120.000 metri pătraţi de teren forestier ar fi devenit, spun surse din interiorul Academiei, 6.104.400 euro.
Academia a Română a contestat executarea silită iar, la un moment dat, procesul aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele, a fost suspendat la cererea părţilor, însă, în aprilie 2016, s-a reluat judecarea cauzei. Între timp însă, o sesizare ce vizează modul în care avocatul Pitaru înţelege să-şi ceară partea din pădurile Academiei, a ajuns în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel că, la termenul de săptămâna trecută, la solicitarea avocatului Academiei Române, Judecătoria Pătârlagele a suspendat judecarea contestaţiei la executarea silită până la soluţionarea dosarului penal. „Admite cererea de suspendare a judecăţii formulată de contestatoarea ACADEMIA ROMÂNĂ, prin av. Cătălin Roman, şi în consecinţă; În baza art. 413 al.1 pct. 2 C.pr.c., dispune suspendarea judecării cauzei civile cu nr. 3668/277/2014 a Judecătoriei Pătârlagele până la definitiva soluţionare a dosarului nr. 685/P/2016 al PÎCCJ – DNA , Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Cu recurs pe toată durata suspendării. Cererea de recurs se depune la Judecătoria Pătârlagele. Pronunţată în şedinţă publică, azi 04.10.2016“, se precizează în încheierea de şedinţă.
Sunt voci care spun că această clauză este abuzivă deoarece potrivit Codului deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană, la care UNBR a aderat, interzice prin art.3.3, denumit Pactul ,,de quota litis“, prevederea ca clientul să-i verse avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că aceasta constă dintr-o sumă de bani, fie în orice alt bun sau valoare.
Clauza care trimite în faliment Academia Română
Un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obştea Moşnenilor din zona Nehoiu şi Academia Română s-a soldat, în 2015, cu o aşa-zisă victorie a celei din urmă. Anul trecut, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţă totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu şi nu face decât să aprobe decizia iniţială, favorabilă Academiei, a Judecătoriei Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au indicat şi amplasamentele pe care trebuie refăcut dreptul de proprietate, pe zonele respective sunt deja puse în posesie obşti de moşneni.
Astfel că au început presiunile pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului.
Cum va fi rezolvată această situaţie nu se ştie încă. Cert este că Fundaţia „Patrimoniu“ a Academiei Române a reuşit, de nenumărate ori, cu ajutorul judecătoarei Maria Macrina Gavrilă, de la Judecătoria Pătârlagele, stoparea majorităţii proceselor iniţiate de Obştea Moşnenilor Buzoieni care se aflau pe rolul instanţelor. Miza procesului dintre Obştea Moşnenilor din Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, pe de o parte, şi Academia Română, de cealaltă, este imensă, valoarea pădurilor şi terenurilor revendicate fiind de câteva sute de milioane de euro la adevăratul preţ al pieţei. Or, când la mijloc este vorba despre o asemenea sumă de bani, e limpede că procesele sunt marcate de presiuni de tot felul, atât în jurul moşnenilor, cât şi în jurul Academiei Române roind samsari imobiliari, susţinuţi mai mult sau mai puţin direct de înalte personaje cu „gulere albe“.
Aşa se face că un avocat din Ploieşti s-a văzut peste noapte latifundiar, în urma unui contract de reprezentare semnat cu Academia Română chiar pentru obţinerea terenurilor forestiere din Munţii Buzăului. Avocatul a cerut peste 2.000 de hectare printr-o clauză considerată abuzivă strecurată în contract de fostul secretar general al Academiei, Ion Păun Otiman.
În 2007, când procesul era în linie dreaptă, Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române a apelat, în mod inexplicabil, la serviciile unei case de avocatură. Şi mai inexplicabil este faptul că reprezentanţii Academiei au acceptat o clauză păguboasă şi, în acelaşi timp, ilegală: un onorariu de succes de 15%, în natură, din pădurea retrocedată, pentru avocatul ales, Lucian Pitaru. Adică nu mai puţin de 2.700 de hectare de pădure. În plus, Pitaru beneficia de un onorariu lunar, care varia între 4.000 şi 6.000 de euro, precum şi de decontarea mai multor cheltuieli. Ulterior, Academia Română, reprezentată de Pitaru, a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 18.000 de hectare de pădure, din care forul a primit efectiv doar 13.500 de hectare. Potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro, pentru acest proces, avocatul Lucian Pitaru a încasat numai din onorariu circa 400.000 de euro.
Fundaţia Patrimoniu, verificată la cererea Curţii de Conturi
În 2010, la solicitarea Curţii de Conturi, preşedintele Academiei Române a dispus formarea unei comisii care să verifice activitatea Fundaţiei Patrimoniu. Culmea, chiar această comisie a constatat că acea clauză privind onorariul de succes din contractul cu avocatul Pitaru este abuzivă. „În ceea ce priveşte plata în natură a acestei cote procentuale, nu are temei legal, deoarece Fundaţia Patrimoniu nu are calitatea de proprietar al imobilelor – terenuri care fac obiectul contractului“, se menţiona în raportul de control. Lucrurile s-au precipitat în 2012, când Biroul Prezidiului Academiei Române a format o comisie care să se ocupe de urgentarea punerii în posesie a avocatul Pitaru cu 15% din pădurea retrocedată. Comisia a recomandat reducerea drastică a onorariului de succes, în condiţiile în care, timp de şase ani, avocatul fusese plătit lunar pentru munca prestată cu sume cuprinse între 4.000 şi 6.000 de euro. La începutul lui 2014, Ion Păun Otiman a repus problema în discuţia Adunării Generale a Academiei. Forul a fost de acord să se dea curs contractului, dar Serviciul Juridic al Academiei a refuzat să avizeze decizia, considerând abuzivă clauză referitoare la onorariul de succes. Noua conducere a Academiei Române, aleasă în aprilie 2014, a blocat definitiv contractul cu Lucian Pitaru. Contactat de „Adevărul“, avocatul a invocat confidenţialitatea contractuală pentru a refuza dialogul. „Am o clauză de confidenţialitate, nu pot să discut cu dumneavoastră despre acest contract“, a spus Lucian Pitaru.
Executare silită pentru 2.000 de hectare de pădure
Avocatul nu s-a lăsat descurajat şi, în iulie 2014, a obţinut în instanţă executarea silită a Academiei Române. Lucian Pitaru a apelat la executorul judecătoresc Adrian Porojnicu, din Buzău, pentru a intra în posesia pădurii. La solicitarea executorului judecătoresc, care a pretins că reprezintă Academia Română, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău a avizat ilegal documentaţia cadastrală pentru dezmembrarea a 2.060 hectare de vegetaţie forestieră, de pe raza comunei Gura Teghii, în valoare de circa 7 milioane de euro, pentru punerea în posesie a lui Pitaru. Astfel, avocatul a cerut cei 15% promişi prin contract din întreagă suprafaţă de pădure revendicată, deşi Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, fapt recunoscut chiar de Pitaru. În plus, executorul a decis dezmembrarea suplimentară a unei suprafeţe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită. Ulterior, la solicitarea Academiei Române, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând abuzul comis de funcţionarii săi. Decizia este atacată la Judecătoria Pătârlagele, care decide că solicitarea Academiei este întemeiată.
Însă, la începutul lunii decembrie a anului trecut, Biroul Executorului Judecătoresc Porojnicu Adrian şi „Lucian Pitaru – Cabinet De Avocat“ câştigă definitiv, la Tribunalul Buzău, disputa cu Academia Română, care nu voia să-i dea terenul respectiv, dar şi cu OCPI Buzău, în sensul că instanţa le „admite plângerea şi dispune anularea încheierii de reexaminare nr. 51331 din 15.09.2014 emisă de O.C.P.I Buzău şi menţinerea notarilor solicitate de BEJ Porojnicu Adrian în dosarul execuţional nr. 268/2014 şi a încheierilor emise de O.C.P.I., respectiv încheierea nr. 31163/ 6.06.2014 şi încheierea nr. 45953/ 22.08.2014“.