După ce, ani de zile, s-au făcut anchete doar de către jurnalişti, miercuri, procurorii DIICOT şi structuri din poliţie au descins la cel mai mare exportator de lemn din România, Holzindustrie Schweighofer. A fost controlat sediul central al companiei, precum şi alte 23 de locaţii din toată ţara, societatea austriacă fiind acuzată că, din 2011 până acum, ar fi cumpărat lemn tăiat fără avize sau cu acte false şi l-ar fi exportat. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la 25 de milioane de euro. Pe lângă Holzindustrie Schweighofer, percheziţiile au vizat Direcţii Silvice din Suceava, Alba, precum şi Hunedoara şi Gărzi Forestiere, fabrici din Rădăuţi şi Sebeş, deşi societatea deţine un depozit intermediar de lemn şi la Nehoiaşu, judeţul Buzău.
Potrivit unor surse citate de presa centrală, directori de la aceste fabrici de prelucrare a lemnului au fost duşi la audieri. Confirm unui comunicat, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie şi specialişti din cadrul Institutul Naţional de Criminalistică, au făcut percheziţii la o persoană fizică şi la patru sedii ale unor instituţii publice.
Acţiunea a vizat destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice, evaziune fiscală, concurenţă neloială, tăiere de arbori fără drept şi alte infracţiuni aflate în competenţa acestei unităţi de parchet.
,,Începând cu anul 2011 şi până în prezent, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat, membrii grupului acţionând în vederea deturnării licitaţiilor publice organizate la nivelul unor direcţii silvice pentru a-şi asigura volume suplimentare considerabile de masă lemnoasă în vederea procesării, în fabrici specializate în tăierea şi rindeluirea lemnului. În acelaşi scop, unii agenţi economici au fost înlăturaţi de la licitaţiile de masă lemnoasă şi, după caz, impuşi alţii”, se menţionează în comunicat.
Totodată, arată sursa citată, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că o parte din cantitatea de masă lemnoasă recepţionată nu a fost evidenţiată în documente contabile. De asemenea, DIICOT precizează că o parte din masa lemnoasă recepţionată provenea din săvârşirea unor infracţiuni de tăiere fără drept de arbori.
,,În desfăşurarea activităţilor ilicite, membrii grupului infracţional organizat au beneficiat şi de sprijinul unor funcţionari publici”, mai arată procurorii.
De altfel, la începutul lui 2016, Consiliul Concurenţei a Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa masei lemnoase din România şi a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi sucursalele a şase companii din domeniu, respectiv Holzindustrie Schweighofer SRL, Egger România SRL, Kronospan Sebeş SA, Silva Logistic Services SRL, Lacul Codrilor SRL şi Alredia SRL, societate deloc străină de lemnul din pădurile din nordul judeţului Buzău.
„Au apărut noi indicii privind posibile înţelegeri între companii din domeniu pentru împărţirea pieţei, surselor de aprovizionare şi fixarea preţurilor în cadrul licitaţiilor organizate de către Romsilva. Aceste noi indicii ne-au determinat să extindem investigaţia la nivel naţional“, declara preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, direcţiile silvice vizate fiind cele din Alba şi Hunedoara.
Compania Schweighofer a intrat pe piaţa din România în 2003 şi a ajuns în atenţia publică în urmă cu trei ani, când a fost acuzată de mai multe organizaţii neguvernamentale că ar cumpăra lemn tăiat ilegal din pădurile României. Mai mulţi retaileri de materiale de construcţii au refuzat atunci să mai cumpere lemn de la compania austriacă.
În 2016, o investigaţie realizată de către Environmental Investigation Agency US, o organizaţie non-guvernamentală din SUA care iniţiază investigaţii în probleme de mediu, arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, a continuat, în pofida numeroaselor investigaţii, să cumpere lemn tăiat ilegal, investigaţie despre care Opinia a relatat în martie 2017.
Potrivit coordonatelor GPS ale locului de încărcare a lemnului în camioane, investigatorii ONG-ului au descoperit că încărcătura ar fi provenit dintr-un lan de porumb sau dintr-un cimitir, zone în care nu existau nicidecum păduri de răşinoase.
Tăieri ilegale de arbori nemarcaţi în judeţul Buzău cu destinaţia Schweighofer
Spre sfârşitul anului 2014, investigatorii EIA au filmat operaţiuni de tăiere a arborilor în pădurile de lângă localitatea Varlaam, judeţul Buzău. Unul dintre lucrători a afirmat că buşteanul este destinat companiei Schweighofer. Proprietarul companiei, care locuia într-o cabană improvizată lângă rampă (locul amenajat special pentru încărcarea buştenilor în camioane) a confirmat că şi-a vândut tot lemnul către Schweighofer. Acesta s-a referit la companie ca fiind „diavolul“, iar activităţile acesteia, „un dezastru“.
El s-a plâns investigatorilor de faptul că s-a simţit „forţat“ să facă afaceri cu Schweighofer şi că această companie deţine un monopol efectiv.
Investigatorii au observat nereguli semnificative în cadrul operaţiunilor de tăiere şi transport a lemnului din zonă, inclusiv buşteni nemarcaţi încărcaţi în camioane şi arbori târâţi prin albia unui râu. Drumul principal fusese închis din cauza unei alunecări de teren atribuite eroziunii solului din zonă ca urmare a tăierilor de copaci, ceea ce cauza neplăceri şi cheltuieli considerabile localnicilor nevoiţi să ocolească kilometri întregi pentru a ajunge în oraşul Braşov. Şase luni mai târziu, investigatorii au revenit în zonă şi au descoperit că numai pe aproximativ 50% din cioatele rămase în locul respectiv se puteau distinge marcaje, acestea fiind necesare pentru identificarea originii buştenilor tăiaţi. Deoarece marcajele sunt aplicate cu o vopsea care să rămână vizibilă timp de mai mulţi ani, lipsa acestora este un indicator că lemnul contractat de Schweighofer ar fi putut fi tăiat ilegal şi amestecat cu lemn de provenienţă legală. Mai multe surse au afirmat pentru investigatorii EIA că aceasta este o practică obişnuită în România.
De altfel, în cadrul unui control al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, efectuat în perioada mai-iunie 2015 la fabrica de cherestea din Sebeş a companiei Schweighofer, inspectorii au descoperit o schemă prin care Schweighofer oferea un bonus de 10 lei (2 euro) per metru cub acelor furnizori care ofereau întreaga cantitate de lemn aprobată pentru tăiere (APV) sub formă de material lemnos de calitate superioară.
Această practică îi încurajează pe furnizori să taie mai mult lemn decât cantităţile aprobate legal deoarece, potrivit raportului, aproximativ 15% din cota aprobată reprezintă lemn de foc de calitate inferioară sau crengi.
Despre Holzindustrie Schweighofer şi încrengăturile dubioase cu societăţi ajunse peste noapte proprietare peste pădurile din Munţii Buzăului ori beneficiare de contracte la fel de suspecte cu ocoale silvice din nordul judeţului, cotidianul OPINIA a relatat de nenumărate ori.
Depozitul intermediar de la Nehoiu
Controalele efectuate în curtea companiei austriece pe prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer au demarat în 2015 şi s-au propagat în toată ţara, cuprinzând şi judeţul Buzău, la depozitul intermediar pe care societatea din Sebeş îl deţine în gara de la Nehoiaşu.
Scandalul în care este implicată societatea austriacă a debutat în urma unui documentar şi a unor suspiciuni conform cărora ar fi achiziţionat cantităţi de lemn provenit din tăieri ilegale. Judeţul Buzău a intrat astfel în hora controalelor pe care Ministerul Mediului le-a impus faţă de concernul austriac Holzindustrie.
De altfel, legăturile Holzindustrie Schweighofer cu judeţul Buzău au mai fost prezentate în paginile cotidianului OPINIA, cu referire la unul dintre furnizorii concernului austriac, SRN SilviRom GmbH, care deţine în proprietate şi are drept de exploatare pe cele 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii care fac obiectul unui mega-dosar de corupţie în care sunt implicaţi doi foşti prefecţi de Buzău, funcţionari publici, oameni de afaceri locali dar şi foşti angajaţi ai Romsilva şi ITRSV Focşani, cei care ar fi trebuit să vegheze la integritatea fondului forestier al judeţului. În total este vorba despre 12 inculpaţi, fiind unul dintre cele mai stufoase dosare lucrate de DNA Ploieşti şi apoi trimis Curţii de Apel din Prahova. SilviRom GmbH este al doisprezecelea furnizor de lemn pentru corporaţia Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, grup patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. SRN SilviRom GmbH a furnizat corporaţiei, în perioada 2013-2014, nu mai puţin de 39.333 metri cubi de lemn, pe care a încasat 11,8 milioane lei.
Mai importantă decât SRN SilviRom GmbH este Alredia SRL din Aiud, judeţul Alba, a doua ca importanţă în lista celor 12 după Regia Naţională a Pădurilor Romsilva cu direcţiile Silvice subordonate.
În urmă cu trei ani, statul a livrat către austrieci buşteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferenţial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schweighofer a mai câştigat licitaţii la direcţiile silvice din Vatra Dornei, Târgu Mureş (3,7 milioane de lei), Buzău şi Baia Mare (peste 1 milion lei).
Deşi mulţi buşteni provin din pădurile Buzăului, din păcate, nimeni nu poate estima cât lemn a fost tăiat ilegal. Potrivit unor documente, Alredia a primit autorizaţie de exploatare în 2013 de la Ocolul Silvic Cislău şi, de asemenea, apare în documentele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului cu act de punere în valoare emis de Ocolul Silvic Vintilă Vodă. Maşinile societăţii au fost însă văzute şi în zona Gura Teghii, unde una dintre firmele din concernul austriac, CASCADE Empire SRL, cu sediul în Sebeş, şi care are drept obiect de activitate tranzacţionare terenuri cu vegetaţie forestieră administrarea forestieră şi comerţ cu lemn, deţine un Ocol Silvic. Întâmplare sau nu, societatea în cauză anunţa pe pagina oficială a grupului Schweighofer obţinerea acordului de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Buzău pentru proiectul „Defrişare în vederea schimbării categoriei de folosinţă pentru construire reţea de drumuri forestiere Muşa“, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Gura Teghii. De unde şi concluzia că acolo nu urma să se construiască vreun bulevard.
Schweighofer nu şi-a vândut pădurile din România, ci acţiuni, ca să fenteze statul
Încolţită din toate părţile, la începutul acestui an Schweighofer anunţa că vinde peste 14.000 de hectare de pădure, o parte fiind în judeţul Buzău, către o companie suedeză, însă aceasta nu a fost o tranzacţie imobiliară, cum s-ar crede la prima vedere. De fapt, compania cumpărătoare a devenit acţionara unei subsidiare a Schweighofer. În acest fel, statul român nu mai poate să uzeze de dreptul de preempţiune, adică dreptul de a fi luat în considerare în primul rând în cazul unei vânzări.
Andrei Ciurcanu, jurnalist de investigaţie şi activistul Agent Green, a explicat pentru Libertatea ce a stat în spatele acestei tranzacţii, şi prima concluzie fiind că, din nou, statul român pierde.
„Practic, ei nu şi-au vândut pădurile, a fost un mecanism economic pe care dânşii l-au folosit. Au vândut, de fapt, părţi din compania Cascade Empire. Alegerea pe care ei au făcut-o a fost nu să scoată la vânzare terenurile forestiere şi să vândă parcele de teren, ci să facă un business cu Cascade Empire. Au vândut o parte din acţiuni celor de la Green Gold. Green Gold au devenit în decembrie acţionari minoritari în Cascade Empire, urmând ca, în ianuarie – februarie, să devină acţionari majoritari”, a spus jurnalistul de investigaţie.
Statul român are drept de preempţiune, care ar fi permis să cumpere acele terenuri forestiere. Doar că, prin această „maşinaţiune financiară”, şi-a pierdut acest drept sau nu-l mai poate uzita.
„Acum vine întrebarea dacă statul român, prin Ministerul de Finanţe, ar fi fost interesat să achiziţioneze aceste terenuri, dacă aveau bani să achiziţioneze aceste terenuri. N-o să ştim niciodată, pentru că nici Romsilva, nici statul român nu şi-au putut exercita acest drept”, mai spune Andrei Ciurcanu.
Despre valoarea tranzacţiei nu se ştie nimic. Jurnalistul de investigaţie spune că ar fi vorba de mulţi bani la mijloc, în general, în astfel de tranzacţii. Cu un preţ al pieţei de 6.000 de euro pe hectar, valoarea pădurilor pe care le deţinea Schweighofer ar fi de peste 85 de milioane de euro.