Speranţe pentru comunele buzoiene afectate de inundaţii ori alunecări de teren. România poate solicita bani din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru judeţele în care intemperiile au făcut prăpăd în ultimile două luni, iar judeţul Buzău nu face excepţie. Zilele trecute, Ministerul Afacerilor Interne a cerut prefecturilor din ţară situaţii privind pagubele înregistrate în urma fenomenelor meteo deosebite din lunile iunie şi iulie.
Aşa că, potrivit circularei transmise de instituţia Prefectului, primarii comunelor buzoiene vor trebui să reia inventarierea pagubelor, astfel încât să se plieze pe machetele transmise de MAI. Situaţiile trebuie întocmite cât mai repede, pentru că termenul limită de transmitere la minister este 24 iulie. Acolo vor fi analizate şi ulterior transmise la Guvern de unde vor pleca la Comisia Europeană.
O astfel de situaţie a mai fost cerută şi pentru luna aprilie şi se aşteaptă răspunsul Comisiei Europene, asta deoarece procedura în astfel de solicitări durează în jur de şase luni, cel mult un an, în funcţie de bugetul alocat Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene.
Acum, îndreptăţite să solicite bani din Fondul de Solidaritate ar fi 10 -15 comune din judeţul Buzău, toate din zona de deal şi de munte. Aceasta deoarece, şi în cele afectate în primăvară, lucrurile s-au agravat ori au apărut alte probleme între timp. Numai luna trecută, inundaţiile şi viiturile formate în urma ploilor abundente au afectat mai multe comune buzoiene, cele mai mari probleme fiind la Tisău. Situaţii deosebite au fost înregistrate şi la Calvini, Ghergheasa, Pănătău, Râmnicelu ori Cernăteşti.
Pentru a beneficia de ajutor, România trebuie să declare stare de urgenţă şi să înainteze Comisiei Europene o cerere de intervenţie a fondului, care să conţină cât mai multe informaţii referitoare la pagubele provocate şi la impactul acestora asupra populaţiei şi a economiei. Mai mult, trebuie să se estimeze costul intervenţiilor necesare şi să se menţioneze celelalte surse eventuale de finanţare naţională, comunitară şi/sau internaţională. Fondul de Solidaritate permite Comisiei Europene să susţină din punct de vedere financiar o regiune în cazul unor catastrofe naturale majore, cu repercursiuni grave asupra condiţiilor de viaţă, mediului natural şi economiei. Intervenţia fondului ia forma unei subvenţii unice şi globale, fără a fi necesară o cofinanţare, care să completeze eforturile publice ale statului beneficiar. Acţiunile urgente eligibile pentru finanţare sunt următoarele: repunerea imediată în funcţiune a infrastructurilor şi echipamentelor în domeniul energiei, apei potabile, telecomunicaţiilor, transporturilor, sănătăţii şi învăţământului; punerea în aplicare a unor măsuri provizorii de cazare şi preluare a serviciilor de ajutor destinate nevoilor imediate ale populaţiei; securizarea imediată a infrastructurilor de prevenire şi măsuri de protecţie a patrimoniului cultural; curăţarea imediată a zonelor sinistrate, inclusiv a zonelor naturale.
Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. De atunci, a fost utilizat în cazul a 52 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 23 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 3,2 miliarde de euro. România a mai beneficiat de subvenţie din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene în aprilie şi iulie 2005, iulie 2008 şi iunie 2010.