Primăria Buzău, învinsă de o buzoiancă mutată provizoriu din ,,blocul groazei“ acum 25 de ani

  Instanța face dreptate evacuaților din Blocul 41 Crâng din Micro 14, afectat serios de cutremurul din ‘77 din cauza unor vicii de construcție.

   O proprietară, a cărei ­fa­milie a fost mutată provizoriu de autorități din blocul cu pricina, în perioada anului 1989, până la consolidarea imobilului, a obținut în instanță o decizie prin care Consiliul Local Municipal Buzău este obligat să încheie contract de închiriere în formă scrisă pentru apartamentul în care locuiește de 25 de ani. Reclamanta, Viorica Neagu, locuiește în blocul A1, situat pe strada Gârlași, cartierul Dorobanți II,  pus la dispoziție de Primăria Buzău în perioada mai-iunie 1989, fără a se încheia un act de închiriere, ci doar o fișă de calcul în care apare numele soțului său (decedat), la rubrica “chiriaș”. În lipsa unui contract de închiriere, oamenii au întâmpinat, în timp, dificultăți în relația cu autoritățile ori cu furnizorii de servicii, statutul lor în casele primite de la Primărie fiind unul incert și fiind catalogați ca ,,tolerați”, plătitori de chirie.

   Odată cu ei, alte 38 de familii au primit locuințe provizorii în cartierul Dorobanți II, în blocurile A1, A2 și A3, până la reabilitarea blocului 41, lucrare care însă nu s-a mai făcut niciodată, iar o mutare temporară s-a dovedit una care ar putea fi pentru totdeauna.

   După ani de luptă în justiție, buzoianca a reușit să obțină în instanță o decizie prin care Consiliul Local este obligat să-i încheie contract de închiriere pentru apartamentul în care a fost mutată în vara lui 89.

   Prin executor judecă­toresc, femeia somează acum Consiliul Local să o pună în legalitate, prin aplicarea întocmai a deciziei instanței, devenite definitive și irevocabile, prin decizia Curții de Apel Ploiești. Res­ponsabilii de la Serviciul Administrare Fond Locativ au propria interpretare a legii, în sensul că femeia, în calitate de proprietar, nu poate beneficia nici de întocmirea unui contract de închiriere temporar, pentru că apartamentul din strada Gârlași nu are regimul juridic al unei locuințe de necesitate. Cum decizia instanței este lege, printr-un referat trimis CLM, șeful Serviciului Locativ propune emiterea unei hotărâri prin care să se dispună încheierea unui contract de închiriere, dar cu valabilitate până la 31 decembrie 2015.

   Timp de 25 de ani, autoritățile nu au dat doi bani pe viețile celor peste 200 de buzoieni care încă locuiesc în acest bloc din Micro 14. De peste două decenii, nu s-a făcut absolut nimic pentru consolidarea clădirii din clasa I de risc seismic. Povestea acestui bloc, afectat puternic la seismul din 1977 și apoi în 1986, din cauza unor vicii de execuție, este oarecum diferită față de alte imobile din Buzău aflate în aceeași situație, marcate cu bulină roșie. Asta pentru că locuitorii bloculul 41 așteaptă ca societatea, care a construit cu erori imobilul, să-l și consolideze, mai ales că există și o hotărâre judecătorească în acest sens, care obligă firma de construcții. Constructorul nu se consideră responsabil. Deși societatea Concas Buzău, care a preluat activele și pasivele  fostei Intreprinderi de Construcții Montaj Județeană (ICMJ), este obligată, printr-o hotărâre judecă­torească, să consolideze acest imobil, patronul  firmei a spus, de nenumărate ori, că nu are nicio obligație.

   Blocul 41 este proprietatea unui număr de 88 de familii, fiind construit în perioada 1970-1973. Încă din faza de construire, acest imobil a prezentat o serie de vicii, iar în urma seismelor din ‘77 și ‘86 i-a fost afectată grav structura de rezistență. A existat o propunere privind promovarea unei hotărâri de consiliu în sensul atribuirii regimului juridic de locuințe de necesitate apartementelor în cauză, însă nu s-a ajuns la un rezultat, deoarece comisiile de specialitate ale Consiliului local nu au fost de acord cu această propunere, pentru că nu sunt documente din care să rezulte perioada consolidării blocului afectat, fapt pentru care imobilul în cauză face parte în continuare din domeniul privat al statului. În 1993, guvernul a alocat 60 de milioane lei pentru execuția lucrărilor de conso­lidare, însă autoritățile ,,au uitat“ de proiect.