* “Am luat legătura cu sponsori şi cu fii ai satului, care mi-au spus că mă vor sprijini”, susţine primarul Adrian Perţea
Au o comunitate unde tradiţiile locale ale Sărbătorilor de Iarnă se păstrează încă neschimbate, cu cete de colindători care ar putea constitui “material” pentru documentare de specialitate, se pricep ca nimeni alţii la muncile de exploatări forestiere, la coasă, şi la creşterea animalelor, dar nu au o sărbătoare a comunei.
* “Am luat legătura cu sponsori şi cu fii ai satului, care mi-au spus că mă vor sprijini”, susţine primarul Adrian Perţea
Au o comunitate unde tradiţiile locale ale Sărbătorilor de Iarnă se păstrează încă neschimbate, cu cete de colindători care ar putea constitui “material” pentru documentare de specialitate, se pricep ca nimeni alţii la muncile de exploatări forestiere, la coasă, şi la creşterea animalelor, dar nu au o sărbătoare a comunei.
Pentru muntenii din Brăeşti această situaţie se va schimba foarte curând, noul primar al comunei, Adrian Perţea, fiind hotărât să iniţieze de anul viitor sărbătoarea comunei, cu programe artistice susţinute atât de grupuri de tineri şi elevi din localitate şi din comunele vecine, cât şi cu artişti consacraţi, muzica populară fiind foarte apreciată de localnici. “La ora actuală, toate comunele cu care ne învecinăm au sărbători locale, unele cu tradiţii, unele mai noi, dar noi nu avem aşa ceva şi este păcat. Suntem o comunitate de munte, unde oamenii sunt foarte harnici, muncitori şi respectuoşi, aşa că eu cred că se merită să avem şi noi o sărbătoare. Dacă la Odăile şi la Bozioru, comune care împreună nu ajung să depăşească populaţia comunei noastre, sunt sărbători, nu văd de ce la noi n-ar putea să existe o astfel de sărbătoare. Oricum, vreau ca sărbătoarea comunei să se organizeze prima dată anul viitor, de <Sfântul Petru>, în zona unde exista sonda veche, care este o poiană în mijlocul pădurii. Până atunci, este timp pentru a amenaja drumul şi o scenă, aşa încât să putem desfăşura programul artistic. În plus, deja am luat legătura cu sponsori şi cu fii ai satului, care mi-au spus că mă vor sprijini. Sunt sigur că, dacă vor auzi de intenţia mea, foarte mulţi oameni originari de fel de la noi vor dori să vină la sărbătoare, prilej de a-şi întâlni inclusiv rudele care au rămas în satele noastre”, ne-a declarat primarul Adrian Perţea.
În prezent, “Festivalul Slănicului” din Mânzăleşti, “Ziua comunei Topliceni”, “Pe Plaiul Nucului” din comuna Lopătari, “Gherghilaşul” din Gura Teghii, “Floare de Colţi” din localitatea cu acelaşi nume, “Floare de tei” din Pănătău, “Sărbătoarea Vinului de Blăjani”, “Hora Sânzienelor” din comuna Largu, “ Ziua Petuniilor” din comuna Movila Banului, “Dorule de unde vii” din Scorţoasa, “Sărbătoarea Odăienilor“, Festivalul ”Cât e Siriul de mare”, “ Sărbătoarea pământului, sărbătoarea cărbunelui”, de la Unguriu sau “Sărbătoarea pepenilor” din Vâlcelele sunt doar câteva dintre sărbătorile tradiţionale deja cunoscute din judeţ. De asemenea, o iniţiativă similară au şi noii aleşi locali din Cochirleanca, care au constatat că localitatea se numără printre puţinele comune buzoiene unde nu există o sărbătoare locală. În aceste condiţii, noul primar Ilie Nicolae este hotărât să stabilească printr-o hotărâre de consiliu o dată în care să fie organizat un astfel de eveniment. Pentru aceasta, primarul din Cochirleanca susţine că aşteaptă inclusiv propunerile sătenilor pentru stabilirea sărbătorii comunei.