Doar patru dintre cei 210 deputați ai Uniunii Social Liberale prezenți, marți, în Parlament nu au votat pentru superimunitatea parlamentarilor. Dintre aceștia, unul a votat împotrivă (Dinu Giurescu de la Partidul Conservator), unul s-a abținut (Cosmin Necula de la Partidul Social Democrat), iar doi nu au votat deloc (Viorel Hrebenciuc de la Partidul Social Democrat și Ioan Cupșa de la Partidul Social Democrat), potrivit votului electronic afișat pe site-ul Camerei Deputaților. Viorel Hrebenciuc este singurul dintre cei 124 de deputați PSD
care au fost prezenți și n-a votat la momentul decisiv pentru modificarea Codului penal, în sensul scoaterii senatorilor și deputaților din categoria funcționarilor publici, punând astfel Direcția Națională Anticorupție în imposibilitatea de a-i ancheta. ,,A fost o scăpare, am vrut să votez pentru”, a declarat, pentru gandul.info, liderul PSD.
Legea care le creează parlamentarilor imunitate în fața DNA a fost votată de 240 de deputați (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenți 15, PC 11, neafiliați 4). Împotrivă au votat 57 de deputați (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC și 2 neafiliați)
Printre cei 210 deputați prezenți și care au votat proiectul de lege s-au aflat toți reprezentanții județului Buzău în camera inferioară a Parlamentului: social-democrații Marcel Ciolacu, Marian Ghiveciu și Adrian Mocanu, liberalii Erland Cocei, Titi Holban și George Scutaru, progresistul Eugen Nicolicea precum și conservatorul Gheorghe Coman. Tot ei sunt cei care nu au avut niciun amendament la Legea bugetului de stat pe anul 2014 și au votat împotriva amendamentului privind finanțarea, de la bugetul statului, a lucrărilor de reabilitare a Podului de la Vadu Pașii.
Ce este superimunitatea votată de către deputați
Mai exact, deputații au fost de acord cu o mofificare a Codului penal, în sensul scoaterii din categoria funcționarilor publici a președintelui și parlamentarilor, fapt care face ca aceștia să nu mai poată fi anchetați de DNA pentru infracțiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influență. ,,Sunt exceptați de la dispozițiile art. 175, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, este modificarea adusă Codului penal.
Președintele Traian Băsescu a catalogat legea ca fiind continuarea ,,loviturii de stat” din vara anului trecut, susținând că întoarce România înapoi cu zece ani la capitolul anticorupție. ,,Ziua de azi (marți, n.r.) e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiție. Atât legea amnistiei și grațiterii, cât și modificările de la Codul penal nu au avut avizul CSM. Legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice și dărâmă 10 ani de muncă și activitate a intituțiile anticorupție. Politicienii se ridică deasupra legii”, a spus șeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuții Agenția Națională de Integritate și Direcția Națională Anticorupție.
De asemenea, Direcția Națională Anticorupție a susținut că, potrivit noilor modificări, senatorii și deputații ,,nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu”. ,,De asemenea, inculpații trimiși în judecată, în calitățile sus menționate, ar putea să fie achitați, iar cei aflați în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puși în libertate. Menționăm că, pe rolul instanțelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, se arată într-un comunicat al instituției conduse de Laura Codruța Kovesi.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta“. CSM a precizat că nu a primit spre avizare actul normativ.