Fie că vor avea loc în iunie, fie că se vor desfăşura în octombrie sau noiembrie, odată cu alegerile parlamentare, alegerile locale bat, practic, la uşă, …
Fie că vor avea loc în iunie, fie că se vor desfăşura în octombrie sau noiembrie, odată cu alegerile parlamentare, alegerile locale bat, practic, la uşă, iar campania electorală a fost declanşată demult de către principalele partide de pe eşichierul politic buzoian. Aleşii noştri, fie ei locali sau judeţeni, vor fi puşi, curând, în situaţia de a da seamă în faţa celor care i-au trimis pe funcţiile respective şi care vor decide, la anul, dacă aceştia vor rămâne pe locurile pe care le ocupă în prezent sau îi vor trimite acasă.
Ziarul “Opinia” îşi propune să dea posibilitatea aleşilor locali să facă publică munca pe care au desfăşurat-o în cei mai bine de trei ani care s-au scurs din prezentul mandat, să se laude sau să explice de ce nu au făcut mai mult, conform aşteptărilor buzoienilor.
Astăzi, vă prezentăm prima parte a unui interviu pe care l-am realizat cu preotul Paul Negoiţă, consilier municipal independent – singurul ales local aflat în această postură -, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, sănătate, activităţi social-culturale, culte, familie şi protecţie copii, “o comisie în care s-au adunat toate celelalte lucruri cu care nu-şi pierd timpul celelalte comisii, practic, o comisie interesantă, cu oameni deosebiţi, însă este o comisie, un pic fără portofoliu”, după cum mărturiseşte el însuşi.
Preotul Paul Negoiţă spune, cu privire la un eventual raport de activitate pe care un consilier ar trebui să-l prezinte alegătorilor, că, în primul rând, acesta trebuie să fie unul în faţa propriei conştiinţe: „În primul rând, este vorba despre un raport de activitate în faţa propriei conştiinţe, să nu greşeşti cu intenţie şi să nu gârboveşti şi mai tare un buget sau o situaţie oricum precară a unei comunităţi, şi lucrul acesta l-am avut, în primul rând, în atenţie. După aceea, statutul de independent este unul privilegiat, pot să spun, pentru că ai posibilitatea să votezi sau să nu votezi un anumit lucru sau o anumită propunere”.
„Nu avem o strategie pe termen lung, şi la Buzău se poate vedea lucrul acesta”
Consilierul Paul Negoiţă ne-a explicat apoi motivul pentru care consideră comisia pe care o conduce ca fiind „un pic fără portofoliu”: „Conform unei cutume pe care eu, la un moment dat, am contestat-o într-o şedinţă de Consiliu, fondurile sunt, practic, împărţite de către o altă comisie decât a noastră. Ceea ce crează o frustrare şi, în acelaşi timp, o imposibilitate de a analiza şi de a lucra efectiv. Pentru că, atât timp cât nu ai posibilitatea să decizi asupra banilor, nu poţi face o strategie. Neputând să faci o strategie, automat, tot ce ţi-ai dori să faci este ilogic, pentru că noi suferim, în ultima vreme, de lucrul acesta ilogic: nu avem o stategie pe termen lung, şi la Buzău se poate vedea lucrul acesta”.
„Creditele pentru asfalt, precum cele cu buletinul”
De unde ar tăia consilierul Paul Negoiţă fonduri? Răspunsul său se referă la investiţiile din ultima perioadă ale Primăriei, pe care le asemuieşte unor credite de consum: „Mie mi se par foarte multe investiţii un fel de credite de consum. Mi se par astfel investiţiile într-un anumit fel de infrastructură pe care o cam spală ploaia, şi într-un anumit tip de organizare a spaţiilor dendrologice – să le spun aşa, într-un mod diplomatic -, mi se pare frumos, dar cred că sunt soluţii şi mai ieftine şi mai bune. Trebuie văzut, trebuie analizat foarte clar ce se încadrează în categoria creditelor de consum – ajungem, la un moment dat, să facem comparaţie cu creditul cu buletinul, cu aragazul – pentru că, sigur, o comunitate se poate împrumuta, şi toate comunităţile au datorii, dar problema este că, la un moment dat, datoriile trebuie plătite. Şi datoriile pot fi plătite în măsura în care colectezi mai mulţi bani. Şi, la un moment dat, creditorul s-ar putea să vină să spună <Ţi-am dat banii, acum este rândul tău să mi-i dai înapoi! Că doar asfaltul nu l-am pus la noi în bancă, ci la voi în stradă. Că s-a învechit, că s-a stricat, că a plouat anul acesta mai mult decât în anii trecuţi, este problema ta, tu trebuie să plăteşti!>. Şi cu creditul cu buletinul, dacă s-a stricat aragazul, şi dacă a mai avut şi condiţii proaste de garanţie, că s-a grăbit omul atunci, că a avut nu ştiu ce bonus, nu prea va avea şansa să-l înţeleagă creditorul”.
„Nu poţi fi un Gică-Contra al Consiliului”
Este comodă poziţia de consilier independent?, este o altă întrebare la care Paul Negoiţă are nişte răspunsuri din care se pot trage concluzii neaşteptate: „Un alt aspect legat de activitatea de Consiliu este acela că nu este de ajuns să ai un vot pe care poţi să-l exprimi negativ, nu poţi să fii un negativist tot timpul, nu poţi să fii un Gică-Contra al Consiliului. Dar, câteodată, Consiliul pare o fanfară a edilului, nu pare ca un public al edilului, care vine, îl critică, îl apreciază, este mai mult o fanfară care cântă, pentru că şi conjuctura este de aşa manieră. Şansa unui conducător de instituţie este să aibă şi opoziţie, şi cred că orice conducător care nu mai are opoziţie a pierdut contactul cu realitatea şi, deja, este spre sfârşit de carieră.”. (Va urma)