Limitarea numărului de internări prin UPU cu selecţia exigentă a tuturor cazurilor este soluţia principală pentru a reduce cuantumul cheltuielilor la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, desprinsă în urma discuţiilor din şedinţa Comisiei mixte întrunite la nivelul SJU.
Din totalul prezentărilor la UPU în decurs de 24 de ore, doar 1/3 sunt urgente care necesită internare, restul sunt urgenţe minore ce ar putea beneficia de tratament în Ambulatoriu. Din cei care nu se internează, majoritatea se prezintă după ora 18,00, când cabinetele medicilor de familie nu mai funcţioanează. Având în vedere că în week-end reţeaua de asistenţă primară (medici de familie şi Ambulatoriu) nu activează, generează presiuni suplimentare de internare direct sau prin 112. De aceea, responsabilii judeţului au gândit un plan de degrevare a UPU de cazurile mai puţin urgente. Prefectura împreună cu DSP şi CJAS vor convoca medicii de familie la o întâlnire în care li se va cere o maximă responsabilizare în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, astfel încât să scadă presiunea asupra spitalelor prin internările directe sau prin 112. În acest moment, se caută soluţia legală pentru obligarea medicilor de familie să fie 24 de ore din 24 la dispoziţia pacientului. „Cu ajutorul CJAS, vrem să convingem medicii de familie să se implice şi să gestioneze cazurile mai puţin complexe, iar pe perioada week-end-ului să încercăm tot cu ajutorul medicilor de familie şi al asistentelor ce au domiciliul în localităţile respective să încerce să rezolve cazurile uşoare. Am observat că pe perioada week-end-ului se prezintă la UPU cazuri uşoare care, odată ajunse aici, trebuie să primească un minim de investigaţii, iar acest lucru necesită timp şi bani, iar în acest fel sporesc cheltuielile”, a declarat subprefectul Vasile Alecu. Rămâne de văzut cum se va reuşi punerea în practică a intenţiei, având în vedere că acum, fără o programare prealabilă, greu reuşeşte un pacient să beneficieze de asistenţă medicală chiar şi în timpul săptămânii la cabinetul medicului de familie în situaţiile considerate de el de urgenţă. În plus, cabinetele medicilor de familie funcţionează după un program stabilit în funcţie de celelalte angajamente, unii fiind angajaţi în spitale ori policlinici sau sunt medici militari în structuri ale MApN.
Competenţă sporită pentru SJU
De asemenea, Prefectura Buzău a decis în urma discuţiilor de săptămâna trecută dintre reprezentanţii DSP, Sanitas, conducerea Spitalului Judeţean, precum şi cea a Consiliului Judeţean să ceară Ministerului Sănătăţii încadrarea Spitalului Judeţean Buzău într-o categorie de competenţă superioară celei în care se află la acest moment, respectiv II în loc de III. „Ţinând cont de complexitatea cazurilor tratate la Spitalul Judeţean Buzău, o să solicităm Ministerului Sănătăţii o încadrare un pic mai sus vizavi de încadrarea pe care o are acum ca şi spital. Astfel, Spitalul Judeţean Buzău ar putea fi declarat spital de categoria a II-a, urmând să primească implicit şi o finanţare mai mare de la buget”, a mai spus subprefectul judeţului Buzău, Vasile Alecu.
Spitalul de categoria II-a, cu nivel de competenţă înalt, este spitalul caracterizat un număr de 400 -1.200 paturi, are structuri care funcţionează ca baze clinice pentru activitatea de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată, deserveşte populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi a judeţelor limitrofe (350.000 – 1.500.000 locuitori).
Cel de categoria a III-a, cu nivel de competenţă mediu, este spitalul de 300 -1000 paturi, deserveşte populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe (200.000 – 600.000 locuitori), pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate.