Dezvăluirile din scandalul în care primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, a antrenat Poliția Locală, pe care a transformat-o în firmă de detectivi cu misiunea de a-i spiona amanta și a exercita presiuni asupra eventualilor pretendenți la favorurile tinerei în cauză, nu ar trebui să surprindă pe nimeni, atât timp cât această instituție a fost, în diverse orașe din țară dotate cu asemenea structuri, protagonista unor diverse scandaluri.
Ceea ce s-a întâmplat la Iași este doar un vârf al aisbergului. Un altul este ceea ce se întâmplă la Buzău pe parcursul fiecărei campanii electorale, când, după program, polițiștii comunitari îmbracă tricourile roșii și pleacă alături de caravana electorală a partidului celui care i-a adunat de pe străzi și i-a făcut oameni. Căci, bineînțeles, de la poliție de moravuri grele până la cea politică este doar un singur pas. Pentru că, la Buzău, onor polițiștii comunitari au avut sarcină de serviciu nu doar să se plimbe cu activiștii social-democrați, ci să-i și protejeze pe cei care rupeau afișele opoziției, ori pe cei care afișau în mod ilegal, să supravegheze orice mișcare a oponenților politici ai primarului și găștii sale. Raportând la aceste lucruri, micile scandaluri care au dat pe dinafară din Poliția Locală Buzău – hoțul din magazin, cel care a vândut la bucată mașina de serviciu ori angajatul cherchelit – sunt strict de domeniul cancanului.
Ca să nu mai vorbim că însăși existența acestei instituții pare, pentru plătitorul responsabil de taxe, absolut inutilă. Este împotriva firii ca într-un municipiu să funcționeze trei structuri paralele de ordine publică (Poliție, Jandarmerie și Poliție Locală), iar siguranța cetățeanului să fie o poveste frumoasă în anumite cartiere, și două de Rutieră, iar parcările aiurea și trotuarele transformate în talcioc să fie la ordinea zilei.