Pledoarie pentru prevenirea cancerului de sân

* Una din 8 femei riscă să fie diagnosticată  cu cancer mamar

* Una din 8 femei riscă să fie diagnosticată  cu cancer mamar

     La nivel mondial, neoplasmul mamar constituie a doua cauză de deces prin cancer la femei, iar în România este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticat şi prima cauză de deces prin cancer în rândul femeilor. În Buzău, în 2010 au fost diagnosticate peste 131 de neoplasme mamare, 78 de persoane decedând din această cauză.

     O altă problemă foarte serioasă cu care se confruntă lumea medicală contemporană este faptul că această boală apare din ce în ce mai frecvent la paciente deosebit de tinere.

     „Cancerul mamar, cea mai frecventă formă de cancer la femei, este vindecabil dacă e diagnosticat şi tratat la timp. În ţările dezvoltate sunt vindecate peste 80 la sută dintre cancerele de sân, pentru că sunt diagnosticate şi tratate la timp. În România, din cauza diagnosticării tardive, rata de vindecare este de 30 la sută", atrage atenţia dr. Mircea Şuteu, specialist obstetrică-ginecologie, şeful Secţiei OG I din Maternitatea Buzău, care insistă asupra necesităţii diagnosticării precoce.

         Principalii factori de risc

     Cauzele cancerului mamar, asemenea altor neoplazii, sunt necunoscute, dar s-au identificat o serie de factori de risc printre care:  vârsta înaintată (peste 45 de ani); nivelul crescut de estrogeni plasmatici în premenopauză; factori genetici; nivel socio-economic ridicat; prima sarcină dusă la termen la vârsta de peste 30 de ani; antecedente personale de neoplasm la celălalt sân; istoric personal de leziune mamară benignă proliferativă, modificări mamografice displazice; doză mare de iradiaţii ionizante la nivelul toracelui în scop diagnostic sau terapeutic (radioscopii, radiografii, mamografii, chimioterapie, radioterapie); expunerea sânilor la radiaţii solare; nuliparitatea (nicio naştere); menarha precoce (sub 11 ani) şi/sau pauză tardivă (după 55 de ani); obezitatea în postmenopauză şi dieta bogată în grăsimi şi dulciuri fine; istoric de cancer de corp uterin sau ovarian; microtraumatisme mamare repetate.

         Prevenţie şi intervenţie

         Există însă şi o serie de factori care par să aibă rol protector: menarhă tardivă (după 15 ani); alăptare naturală la sân care depăşeşte un an; activitatea fizică (se recomandă activităţile fizice dinamice, în aer liber şi cu sânii neîncorsetaţi în sutien); activitate sexuală suficient de intensă (după unii autori); renunţarea la tutun; dietă echilibrată bazată pe consumul de fructe şi legume.

     „Desigur, cea mai eficientă metodă de luptă împotriva cancerului de sân, în afara evitării factorilor de risc şi a promovării factorilor protectori, rămâne autopalparea lunară a sânilor de către fiecare pacientă în parte şi prezentarea de urgenţă la medicul specialist în cazul oricarei minime suspiciuni, precum şi controlul ginecologic  anual care trebuie să cuprindă examen Babeş – Papa Nicolau, examinarea sânilor şi a axilelor”, explică dr. Şuteu.

     Medicul buzoian arată însă că „de multe ori, teama de mastectomie întârzie prezentarea la specialist”, insistând asupra faptului că aceasta este o falsă problemă. „Medicina modernă presupune metode diagnostice şi terapeutice mai puţin invazive . În plus, trăim în epoca chirurgiei plastice şi reparatorii, iar protezarea sânului nu mai constiuie de mult o problemă, iar dacă punem în balanţă considerentele estetice şi riscul vital al maladiei neoplazice, viaţa ar trebui să atârne mult mai greu!”

         Mamografie sau ecografie mamară?

         Mamografia este o metodă radiologică de „analiză” a stării de sănătate a sânului, putând fi detectate mici nodularităţi care pot fi tumori în stadiu incipient, deci, în stadiul în care pot fi vindecate. „Totuşi, pentru a observa structura sânului, glanda mamară trebuie să fie mai puţin activă (devine radiotransparentă abia după 40 – 50 de ani), altfel  (la femeia tânără) va rezulta o imagine albicioasă pe care nu poate fi depistată nicio patologie.  Tocmai de aceea, la femeile tinere se recomandă ecografia mamară, o altă metodă imagistică prin care se poate vedea structura sânului şi detecta posibile patologii la acest nivel. Uneori, la femeile de peste 40 de ani dacă mamografia denotă existenţa unei patorlogii dar apar unele incertitudini, se poate cere şi o ecografie mamară sau se face puncţie (aspiraţie etc.) ghidată ecografic”, explică dr. Maria Albu, medic radiolog cu competenţe în mamografie şi ecografie.

         „Ilumiarea” şi „marşul” roz

         Sâmbătă, ca în fiecare an pe 1 octombrie, cu prilejul celei de-a XI-a ediţii a evenimentului „Iluminare în roz”, sub egida Fundaţiei  „Renaşterea” în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor din România, Palatul de Justiţie Bucureşti a fost iluminat în culoarea speranţei, sub sloganul ''Dreptul la informare, dreptul la sănătate''.

     La Buzău, acţiunea de atragere a atenţiei opiniei publice asupra acestei maladii a fost organizată de Avon, care a desfăşurat în Piaţa „Dacia” din municipiu „Marşul roz”, pentru a le reaminti femeilor că prin informare, prevenţie şi control medical anual cancerul de sân poate fi învins.