Președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de eliberare din funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională a fostului deputat liberal de Buzău George Scutaru și pe cel de înlocuire a acestuia cu Ion Oprișor, care deținea funcția de consilier de stat la Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. George Scutaru a fost numit în funcția de consilier prezidențial pe 22 decembrie, alături de Dan Mihalache, Andrei Muraru, Cosmin-Ștefan Marinescu și Tatiana Niculescu Bran.
Numele lui George Scutaru, fost lider al deputaților Partidului Național Liberal și ex-președinte al organizației județene Buzău a PNL, a fost vehiculat, în mai multe rânduri, drept posibil director mai întâi al Serviciului Român de Informații, apoi, alături de cel al fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, ca director al Serviciului de Informații Externe.
Plecarea intempesivă a lui George Scutaru din poziția de consilier prezidențial pe Apărare a dat, deja, naștere, speculațiilor. Declarația purtătorului de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Tatiana Niculescu Bran, conform căreia Scutaru ar fi demisionat din funcție din motive personale, a alimentat aceste speculații, anumite voci susținând că în spatele acesteia ar fi, de fapt, o demitere din funcție.
Conform unor surse, citate de ZiuaNews, plecarea lui Scutaru de la Cotroceni s-ar datora unei relații prea cordiale a acestuia cu generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații. Liberalul Eduard Hellvig ar fi aflat că Scutaru ar juca mai pe axa Kremlinului, având o propensiune pe la Moscova încă de pe vremea când era consilier al lui Teodor Meleșcanu. Un alt avertisment, pe aceeași temă, ar fi venit din partea Cancelariei Angelei Merkel.
O a doua ipoteză se referă legătura dintre baronul PSD de Vrancea, Marian Oprișan, și mama lui Scutaru, Anișoara Aioanei, consilier județean PNL de Vrancea. Despre aceasta se spune că ar fi mână în mână cu Marian Oprisan, căruia-i face toate jocurile.
O a treia ipoteză se referă la o eventuală implicare a fostului deputat de Buzău în dosarul ASF, despre care se spune că ar da relații la greu, din arest, președintele suspendat al Consiliului Județean, Cristinel Bîgiu, al cărui dosar, deși trimis în judecată, este încadrat la „secret”.
Legătura dintre Meleșcanu și Scutaru trece prin Moscova
Fostul director al Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, îi este deosebit de familiar celui despre care se zvonea că va fi viitorul director al acestei structuri, George Scutaru. Fost jurnalist de politică internă la ,,Mediafax”, Scutaru devine, în 1995, corespondent al PRO TV la Moscova. După un ,,stagiu” de trei ani în Rusia, George Scutaru revine brusc în țară, direct în funcția de consilier de imagine al lui Teodor Meleșcanu, pe atunci președinte al Alianței pentru România. Prin intermediul acestei formațiuni politice, care a fuzionat în anul 2002, cu PNL, George Scutaru a devenit liberal de frunte, primind direct funcția de președinte al organizației județene liberale buzoiene. De atunci, a tot urcat în ierarhia politică, până la poziția de-a stânga președintelui României în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Pregătirea profesională a lui George Scutaru în domeniul securității naționale începe în 2006, când absolvă Colegiul Național de Apărare. Nimic deosebit, cam toți tinerii oameni politici urmează cursurile acestui colegiu. De aici încolo însă, lucrurile devin cu adevărat interesante, susține ,,Evenimentul Zilei”: în anul 2010, Scutaru absolvă Colegiul Național de Informații, un curs postuniversitar din cadrul Academiei Naționale de Informații, care pregătește ofițeri pentru Serviciul Român de Informații. Cursul durează 45 de zile și este dedicat celor ce doresc să dobândească cunoștințe generale în domeniul activității de informații, contrainformații și de securitate, ,,persoanelor interesate” din instituții, autorități publice și organizații neguvernamentale. Cursul promite formarea abilităților de gestionare a problematicii de securitate națională. Tot în 2010, devine absolvent al Colegiului NATO de la Roma – Cursul pentru generali, ofițeri de rang înalt și ambasadori. Iată că în același an cu absolvirea cursului Colegiului Național de Informații, George Scutaru ajunge la Colegiul NATO pentru generali, ofițeri de rang înalt și ambasadori, în acel an Scutaru fiind deputat, nicidecum ofițer de rang înalt sau ambasador. Era însă vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO, precum și membru fondator al Grupului ,,ProAmerica” al Parlamentului României.
În anul 2011, devine președinte de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști. Deși, în mod oficial, el nu este un militar profesionist, această funcție poate fi justificată prin faptul că era și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Statutul Ligii o definește ca fiind o asociație apolitică, însă George Scutaru era vicepreședinte al PNL. În același an, Scutaru absolvă trei cursuri și programe de securitate și securitate cibernetică în Germania și SUA. În fine, în anul 2013, Scutaru participă la programul de informare organizat de Ambasada SUA la București și Misiunea SUA la NATO la baza aeriana NATO de la Geilenkirchen (Germania), Comandamentul Operațional întrunit de la Brunssum (Olanda) și sediul NATO de la Bruxelles (Belgia).
Voia referendum pentru retragerea militarilor români din Irak, în ciuda parteneriatului cu SUA
,,Așadar, George Scutaru face, în cinci ani, saltul de la Moscova la NATO. Problema e că Moscova nu crede în lacrimi, iar Washingtonul nu uită și nu iartă. George Scutaru, din calitatea sa de secretar al Comisiei de Apărare, dar și de vicepreședinte local al PNL, este unul dintre vârfurile luptei absurde pe care liberalii au început-o cu președintele Traian Băsescu pe frontul din Irak, punând România într-o situație dificilă. În vara anului 2006, Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru, Teodor Atanasiu și George Scutaru au fost promotorii ideii retragerii trupelor românești din Irak, luând prin surprindere SUA, partenerul strategic al României. Pe 29 iunie, premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, și ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, au anunțat public că guvernul României cere retragerea militarilor români din Irak, fără să se consulte nici cu președintele României, nici cu partenerul strategic al României, SUA. A doua zi era programată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care cei doi voiau să impună o decizie în acest sens. Mai mult, ministrul apărării, Teodor Atanasiu, deja trimisese o telegramă atașaților militari din ambasade, cerându-le să informeze despre decizia de retragere a trupelor românești, fără vreo decizie a CSAT. Pe 30 iunie 2006, Tăriceanu și Atanasiu au propus în ședința CSAT ca militarii români să fie retrași din Irak. Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu și Sebastian Vlădescu s-au opus, fiind singurii miniștri liberali plasați de partea președintelui Băsescu în CSAT (…) După respingerea din CSAT și reacțiile negative din partea SUA și Marii Britanii, George Scutaru continua să susțină necesitatea retragerii militarilor români, promovând ideea unui referendum național pe care președintele României ar fi trebuit să-l declanșeze ca urmare a strângerilor de semnături de către PNL (…) A rămas mult timp un susținător al ideii de retragere a trupelor românești în Irak. Acest lucru nu poate fi uitat la Washington, mai ales când persoana vrea să ocupe un post de conducere în serviciul de informații externe”, scrie ,,Evenimentul Zilei”.