Mai multe primării din zonele de deal şi de munte au încasat banii cuveniţi administraţiilor locale pe raza cărora localnicii îşi au pământul şi au „uitat” să le vireze banii. Cetăţenii sunt buni de plată pentru penalităţile de întârziere
Responsabilii Primăriei Scorţoasa se luptă, de câteva luni, cu morile de vânt. Un control al Camerei de Conturi a scos la iveală o gaură de aproape 6 miliarde lei vechi, provenită din neîncasarea impozitelor pe o suprafaţă de 1800 de hectare de teren situat în extravilanul comunei, dar aflat în proprietatea unor cetăţeni cu domiciliul în localităţi de munte. Pentru că oamenii au titluri de proprietate pe terenurile respective, eliberate de primăriile de domiciliu, dar şi pentru că nu au fost sfătuiţi altfel de funcţionari, şi-au plătit acolo partea de impozit. Nimic mai greşit, au spus auditorii Camerei de Conturi, care le-au cerut celor de Săgeata să recupereze sumele neîncasate pe o perioadă de cinci ani, în unele situaţii. În urma discuţiilor purtate, reprezentanţii Primăriei Cernăteşti au fost singurii care au virat sumele încasate ilegal. Este vorba despre 500 de milioane lei vechi. Nu acelaşi lucru au făcut şi cei de la Mânzăleşti, Chiliile, Lopătari şi Scorţoasa, unde s-au încasat în continuare şi pe 2013, fără drept, spune viceprimarul comunei Săgeata, Vasile Dragu, impozitele pe terenuri care nu se află pe raza lor administrativă, iar banii au fost folosiţi în interesul comunităţilor respective. Cum bugetele sunt tot mai mici, returnarea celor câteva miliarde de lei vechi ar trimite comunele direct în insolvenţa de care se tot vorbeşte în ultimele zile.
Chiar dacă au primit 500 de milioane de lei, celor de la Săgeata tot 6 miliarde lei le-au rămas de recuperat, pentru că penalităţile continuă să se adune. Asta înseamnă bugetul pe un an întreg, poate şi mai bine, pentru comuna Săgeata.
Cert este că nici responsabilii Camerei de Conturi nu mişcă nimic, deşi reprezentanţii primăriei în cauză au solicitat obligarea, într-un fel sau altul, a primăriilor datornice să dea banii încasaţi fără drept. „Vina o poartă şi cei de la Curtea de Conturi care trebuiau să meargă la primăriile datornice şi să-i oblige pe cei responsabili să dea banii”, spune viceprimarul comunei Săgeata.
Un singur aspect este cert. „Când doi se ceartă, al treilea pierde”, spune viceprimarul comenei Săgeata, referindu-se la oamenii din localităţile de deal şi de munte care, în necunoştinţă de cauză, au achitat la primăriile de domiciliu, impozitele pe terenurile care le deţin la câmpie. Pentru a putea beneficia de adeverinţe pentru APIA, spre exemplu, aceştia, trebuie să achite inclusiv penalităţile pe anii în care şi-au plătit, unde nu trebuia, dările.
Primăriile au făcut un abuz
Responsabilii Primăriei Săgeata spun că oamenii nu au nicio vină în toată această poveste, pentru că administraţiile locale mai sus menţionate au făcut un abuz atunci când le-a luat oamenilor banii fără să le spună că nu au legal dreptul de a face o astfel de încasare şi, în plus, nici nu au anunţat primăria de drept că au luat impozite pe nişte terenuri care nu le deţin pe raza lor administrativă. În plus, actuala conducere a Primăriei Săgeata dă vina pe fosta primăriţă, Alina Bădescu, că nu a gestionat cum trebuie activitatea administrativă. „Oamenii sunt nevinovaţi. Noi am avut un primar neglijent. Legea spune foarte clar că impozitul pe teren se plăteşte la comuna în raza căreia se află. Şi noi avem teren pe CA Rosetti şi am lăsat oamenii să plătească la CA Rosetti. Dar fosta primăriţă a fost foarte neglijentă, iar ceilalţi primari de la comunele acelea, ca fiecare, să aibă bani şi să se descurce ei acolo, au încasat fără rost. Oamenii au picat acum nevinovaţi”, susţine viceprimarul comunei Săgeata, Vasile Dragu. Între timp, bunii-platnici au demarat procedurile legale de a cere socoteală în instanţă celor care le-au încasat banii fără drept, dar şi celor care, acum, trebuie să le achite penalităţi la sume pe care ei le-au plătit de ani buni.
Penalităţile, dublul impozitului
Din cele 6 miliarde lei „gaură” în bugetul Primăriei Săgeata, jumătate reprezintă penalităţi, iar viceprimarul a explicat şi de ce. „Diferenţa este că la noi se plătea 40 de lei în 2009, spre exemplu, şi la el a fost 32 sau 33 de lei. Acum trebuie să luăm şi penalităţile, pentru că nu ne dă voie altfel Curtea de Conturi, pentru că nu au fost încasaţi de noi şi pe noi ne taxează. În schimb, cei de la primării spun că ei n-au cum să plătească penalităţi şi, vă daţi seama, oamenii de bună credinţă au plătit şi acum le luăm şi noi penalităţile, pentru că asta-i legea. Cine n-a plătit, plăteşte pe ultimii cinci ani, din urmă. Penalităţile sunt între 80 şi 100 la sută din sumă. Adică, un om care trebuia să plătească 2.400.000 de lei, din 2008 până în prezent, plăteşte 4 milioane şi ceva”, a mai spus viceprimarul comunei Săgeata. Reprezentantul comunei Săgeata spune că socotelile nu sunt deloc încheiate cu responsabilii celorlalte administraţii locale care au încasat necuvenit impozitele pe terenurile în cauză şi nici nu aşteaptă ca Prefectura să medieze această situaţie. „Eu le-am făcut adrese, i-am înştiinţat cât au să ne dea. O să le fac titlu executoriu, mergem în instanţă, pentru că au făcut un abuz. Fac ce scrie la lege, pentru că sunt oameni acolo care vin la mine să le dau adeverinţe pentru APIA şi acum trebuie să plătească tot. Pentru că eu, dacă îi deschid rol, trebuie să-i trec istoricul din 2008, pe ultimii cinci ani, şi trebuie să plătească, n-au încotro pentru că omul pierde subvenţia de la APIA. Nici eu nu pot să-i dau fără să plătească, pentru că dacă vine Curtea de Conturi şi spune: <Domnule, dar dacă n-a plătit la Cernăteşti sau Mânzăleşti şi tu i-ai dat adeverinţă, ia subvenţie cu datorii la stat>”, mai spune Vasile Dragu. Iar după zicala „Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba”, cei de la Lopătari şi Mânzăleşti au încasat şi în 2013 impozite fără drept, deşi, spune viceprimarul Vasile Dragu, ar fi trebuit să se aşeze la masă şi să discute cum dreg situaţia.
Demersuri la ministerele Finanţelor Publice şi Agriculturii pentru modificarea Codului Fiscal
Situaţia de la Săgeata nu este singulară în judeţul Buzău. Deja deputatul liberal de Buzău George Scutaru face demersuri pe lângă ministerele Finanţelor Publice şi Agriculturii cu scopul de a determina factorii responsabili să adopte o nouă modificare a Codului Fiscal în sensul asigurării posibilităţii agricultorilor români de a-şi plăti impozitele pentru terenurile deţinute către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale de domiciliu, chiar dacă aceste terenuri sunt situate pe raza altor comune.
Reprezentanţii ACoR Buzău vin şi cu o serie de propuneri de modificări legislative favorabile unităţilor administrativ-teritoriale. Şi anume, plata impozitului şi depunerea declaraţiei 221 să se va facă la compartimentul fiscal local din cadrul primăriilor, dedaraţiite depuse la compartimentul fiscal din cadrul primăriilor să fie trafismise centralizat pentru calcularea impunerii la organul fiscal teritorial de care aparţine comuna, după calcularea impunerii, situaţia va fi transmisă compartimentului fiscal din cadrul primăriilor, pentru încasare, sumele vor fi virate către bugetul de stat în cuantum de 90%, un procent de 10% din valoare va rămâne la bugetul local (deoarece primăria va încasa banii), impozitul pe terenul agricol se va plăti la primăria de domiciliu care la sfârşitul anului fiscal va face compensare cu primăriile unde se gaseşte terenul impus, iar adeverinţele şi alte acte referitoare la proprietate vor fi eliberate de primăria de domiciliu.
Reprezentanţii ACoR spun şi care vor fi umările nemodificării legii: impozitul va fi greu de colectat; cetăţenii nu sunt informaţi corect; mulţi dintre ei nu vor pleca să-l plătească datorită distanţei şi a vârstei; se vor face datorii către bugetul de stat; vor depune cereri pentru subvenţii şi vor da declaraţii că nu au datorii, luând în considerare că, dacă şi-au plătit taxele şi impozitele la primărie, ei nu mai au datorii; declararea în acest mod va duce la imputarea sumelor din subvenţii şi se vor face dosare pentru declaraţii false (acest lucru se întâmplă şi în prezent -vezi APIA).
Filiala ACoR Buzău a transmis un memoriu la Ministerul Finanţelor
Şi Filiala Buzău a Asociaţiei Comunelor din România trage un semnal de alarmă vizavi de această situaţie. Reprezentanţii ACoR Buzău au transmis Ministerului Finanţelor Publice un memoriu în care sunt nuanţate principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii de la sate în ceea ce priveşte plata impozitelor pe terenul agricol şi pe animale. „Urmare a HG 84/2013 referitoare la codul fiscal, ca urmare a solicitării cetăţenilor, vă rugăm să aveţi în vedere următoarele probleme cu care se confruntă contribuabilii la plata impozitelor în speţă a impozitului pe terenul agricol şi cel pe animale: 1.conform legii plata impozitului pe venitul agricol se va face la organul fiscal teritorial de care aparţine comuna; 2.declaraţia de impunere se depune tot la organul fiscal teritorial de care aparţine comuna; 3.contribuţia către casa de asigurări sociale se calculează de către compartimentul fiscal teritorial care o şi încasează; 4.cetăţenii deţin terenuri agricole pe raza altor localităţi faţă de cele de domiciliu.
Urmare a acestui fapt, legea nu ţine cont că în cele mai multe cazuri aceste instituţii se găsesc la distanţe foarte mari de localităţite de domiciliu chiar şi peste 50 km, locuitorii sunt în vârstă şi pentru 1-2 animale care depăşesc numărul pentru care sunt scutiţi la plata impozitului trebuie să cheltuiască o sumă mai mare pentru transport decât cea pe care trebuie să o plătească pentru impozit. Pentru plata impozitului pe terenut aflat pe raza altor localităţi şi pentru obţinerea de adeverinţe necesare la APIA cetăţeni în marea lor majoritate în vârstă trebuie să se deplaseze distanţe de peste 50 km, deplasări care implică cheltuieli suplimentare de bani şi timp”, se specifică în adresa semnată de preşedintele ACoR Buzău, Marian Muşat, şi transmisă Ministerului Finanţelor Publice.