Consilierii municipali, care au fost convocați, pentru această după-amiază, în prima în ședință, extraordinară, a Consiliului Local, vor avea de dezbătut și de votat un proiect de hotărâre privind numirea, cu caracter provizoriu, a trei membri în Consiliului de Administrație al SC Urbis Serv SRL. Este vorba despre consilierul județean social-democrat Silviu Nicoară, de directorul Poștei buzoiene, Faustin Scântei, și de șeful Servicului de Resurse Umane din cadrul Primăriei Buzău, Georgeta Cristea. Ei vor completa trei locuri rămase vacante prin demisia foștilor deținători ai funcțiilor respective, printre care se află cel care a condus societatea până în luna iulie a anului trecut, Petre Burada. Atunci, Burada și-a dat demisia din funcția de director, iar, la începutul acestui an, din cea de membru al Consiliului de Administrație.
Cine este Petre Burada
Astfel dispare complet din schema Primăriei unul dintre cele mai controversate personaje din politica locală social-democrată, acuzat, în mai multe rânduri, că ar fi fost una dintre piesele de bază ale sifonării banului municipalității de către fosta administrație. Petre Burada a apărut în spațiul public buzoian încă din timpul evenimentelor din decembrie 1989 de la Buzău, când gurile rele spun că ar fi picat întâmplător în mijlocul unuia dintre teatrele revoluției, cel de la Casa Albă, fost sediu al Comitetului Județean al Partidului Comunist Român. El se afla acolo pentru a intra în audiență la primul-secretar Simion Cotoi în momentul în care s-a anunțat fuga lui Nicolae Ceaușescu, moment pe care, conform acelorași guri rele, l-ar fi marcat printr-o corecție fizică aplicată primului-secretar și prin „confiscarea“ de la acesta a cojocului și a căciulii. După o perioadă de activitate susținută în cadrul organizației revoluționare buzoiene „Club 22“, Burada a intrat în politică în anul 2000, în organizația județeană a Alianței pentru România, pe listele căreia a fost ales primar, la al doilea mandat, Constantin Boșcodeală. După absorbția ApR de către Partidul Național Liberal, Petre Burada s-a înscris în Partidul Social Democrat, împreună cu Constantin Boșcodeală, Fănică Bârlă, Alexandru Dunel și Constantin Crețu, ultimul fost director al Prestcom, și această societate cu capital intregral al municipalității.
Fidelitatea față de fostul primar i-a fost răsplătită prin obținerea funcției de director al Urbis Serv, societate care, pe parcursul mandatului său, a făcut obiectul a numeroase scandaluri financiare și a unor rapoarte ale Camerei de Conturi care incriminau prejudicii importante. Pe lângă acestea, Petre Burada s-a făcut remarcat cu ocazia alegerilor interne din PSD Buzău de după câștigarea alegerilor parlamentare de către Unuinea Social Liberală, când a cerut parlamentarilor PSD de Buzău să facă tot posibilul să scoată în afara legii o parte dintre instituțiile democratice ale țării, precum Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională, Agenția Națională de Integritate și Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Bineînțeles, Petre Burada nu dispare complet din peisajul politic buzoian, el fiind, încă din vara anului trecut, reciclat de președintele Consiliului Județean, social-democratul Petre Emanoil Neagu, care l-a postat pe un loc eligibil pe lista pentru deliberativului județului, din care face parte acum.
Panseluțe și căței, pentru toți prietenii mei…
În aprilie 2014, OPINIA scria că Primăria Buzău intenționa să cheltuiască, în anul respectiv, suma de 8,6 milioane lei (86 miliarde lei vechi, respectiv aproape 1,8 milioane euro) pentru plantarea a 200.000 de fire de flori în municipiu. Atunci, responsabilii de la Palatul Comunal și de la Urbis Serv, citați de presa centrală, susțineau că, până la data respectivă, ar fi fost plantate 67.000 de fire de flori, urmând ca, până la finalul sezonului, să fie sădite alte 3.000 de fire. Cu acestă sumă investită pe astfel de „amenajări urbanistice“ – de altfel foarte extrem de puțin vizibile și greu de cuantificat ori de controlat – municipiul Buzău ocupa locul al doilea pe țară, după Capitală, și mult deasupra unor orașe recunoscute prin frumusețea și întinderea spațiilor verzi, precum Brașovul (1,5 milioane lei), Ploieștiul sau Timișoara (câte 800.000 de lei), conform unei anchete „Mediafax“ și www.gandul.info.
Conform respectivelor surse, „Panseluța“ este una dintre schemele clasice prin care firmele agreate de municipalități fac rost ușor de bani din bugetul public. Potrivit circuitului banilor în natură, primăria alimentează de la buget firma care se ocupă de spațiilele verzi, iar firma dă o cotă parte în campania electorală. Potrivit datelor analizate, cei mai mulți bani pentru plante ornamentale au fost alocați la București, unde autoritățile au pus 33,6 milioane de lei. După Capitală, urma orașul Buzău – 8,6 milioane de lei, Arad – 7,5 milioane de lei, Alba Iulia – 5 milioane de lei, Brașov- 1,5 milioane de lei, Ploiești – 880.000 de lei, orașe care alcătuiau Topul 5 al cheltuielilor. Pe locurile următoare se situau, în ordine, Alba Iulia (peste 5 milioane de lei pe an), Brașov (1,5 milioane lei), Ploiești (880.000 de lei), Timișoara (780.000 de lei plus TVA), Suceava (150.000 de euro, respectiv 667.500 lei), Constanța (500.000 de lei), Drobeta Turnu Severin (100.000 de euro, respectiv 445.000 lei), Bistrița (peste 360.000 de lei), Vaslui (peste 310.000 de lei), Târgu Mureș, (195.000 de lei), Sibiu (130.000 de lei), Cluj-Napoca (130.000 de lei), Deva (120.500 de lei), Bacău (18.000 de lei), Hunedoara, Râmnicu Vâlcea și Sfântu Gheorghe.
Tot o afacere răsunătoare a reprezentat-o cea legată de câinii vagabonzi, derulată tot prin Urbis Serv, din ale cărei scripte reiese că, în anul 2012, ar fi fost cazați și îngrijiți, în padocurile acestei societăți cu capital integral al municipalității, aproape 88.000 de câini fără stăpân, pentru care s-a alocat, din bugetul local, 254.980 lei.