* Datele reies din situaţia statistică întocmită de Centrul de Cercetare şi Evaluare a Serviciilor de Sănătate prin Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice
Nu degeaba se spune că cel mai bun doctor este trenul spre Bucureşti. Cam aşa s-ar putea interpreta situaţia statistică ce vizează judeţul Buzău, întocmită de Centrul de Cercetare şi Evaluare a Serviciilor de Sănătate al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Sistemul Sanitar (SNSPMS) prin Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (DRG).
* Datele reies din situaţia statistică întocmită de Centrul de Cercetare şi Evaluare a Serviciilor de Sănătate prin Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice
Nu degeaba se spune că cel mai bun doctor este trenul spre Bucureşti. Cam aşa s-ar putea interpreta situaţia statistică ce vizează judeţul Buzău, întocmită de Centrul de Cercetare şi Evaluare a Serviciilor de Sănătate al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Sistemul Sanitar (SNSPMS) prin Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (DRG).
Potrivit indicatorilor morbidităţii spitalizate, 7.578 de pacienţi buzoieni au fost înregistraţi la internare continuă în luna iulie, însă numai 5.201 cazuri au fost tratate în spitalele din judeţ. Asta înseamnă că peste 2.300 de buzoieni s-au tratat în spitale din alte judeţe. De altfel, situaţia nu este una necunoscută. Autorităţile judeţului au atras atenţia asupra faptului că mulţi buzoieni nu au încredere în sistemul medical local şi preferă să se trateze în spitale şi clinici din Capitală ori de peste hotare. Nici nu este de mirare, atâta timp cât judeţul Buzău se confruntă cu un mare deficit de medici specialişi în spitale.
Secţiile acuţi, cele mai aglomerate
Luna trecută, cei mai mulţi pacienţi au necesitat asistenţă medicală de specialitate pentru afecţiuni ale sistemului digestiv, dar şi pentru afecţiuni ale sistemului circulator şi cel nervos. În total, toţi cei 7.578 pacienţi buzoieni au adunat 59.494 de zile de spitalizare, din care 48.362 pe secţii acuţi, iar restul pe cronici. În spitalele din judeţ, cazurile legate de sarcină, naştere şi lăuzie au fost cele mai multe tratate, urmate de cazurile de afecţiuni ale sistemului nervos şi cele ale sistemului respirator. Secţiile acuţi au fost de asemenea cele mai aglomerate, numai în luna iulie fiind tratate 4.918 cazuri, care au totalizat 36.495 zile de spitalizare, fiecare pacient stând internat în spital, în medie, opt zile. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău a fost cel mai aglomerat. 2.751 de cazuri au fost tratate de medici, dintre care 2.709 în secţii acuţi. Au fost totalizate astfel 16.930 de zile de spitalizare, media per pacient fiind de aproape şase zile de internare. Cum aici sunt tratate cazurile cele mai grave din judeţ, pe lângă altele, implică şi un consum foarte mare de medicamente.
DRG, sperietoarea managerilor de spitale
Prin programul DRG dezvoltat de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Sistemul Sanitar în baza unor ani de cercetare, instituţia a devenit un paznic între spitale şi Casa de Asigurări, o sperietoare pentru managerii centrelor medicale din toată ţara. Practic, CNAS-ul plăteşte anual Şcoala să monitorizeze dacă documentele trimise de spitale pentru decontare au justificare. Datele medicale de la fiecare spital sunt codificate şi transmise lunar la Şcoala Naţională de Sănătate Publică. Aceasta poate elimina anumite cheltuieli pe care spitalul le vrea decontate, pe motiv că sunt invalide, din diferite motive. În baza datelor validate se face decontarea serviciilor medicale, dar şi stabilirea complexităţii cazurilor tratate. Abia după ce se pronunţă Şcoala de Sănătate pe cheltuielile pe anul în curs, Casa virează spitalului banii pentru anul următor. Pe lângă validare, Şcoala mai face şi anumite analize privind evoluţia serviciilor derulate în spitale.