• Emil Șerban nu vrea să demisioneze, dar nici Boșcodeală nu are de gând să-l schimbe din funcție
În plin scandal cu iz penal și zăngănit de cătușe în Direcția Economică, unde jumătate dintre funcționari, dacă nu chiar mai mulți, în frunte cu șeful compartimentului, au dat cu subsemnatul în fața procurorilor antimafia într-un dosar de fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, dar în interesul clientelei pesediste, a cumetrilor ori apropiaților, primarul Constantin Boșcodeală continuă să mențină în funcție un șef pe numele căruia există o sentință definitivă de condamnare pentru conflict de interese, faptă săvârșită cu intenție în exercitarea atribuțiilor de serviciu exact în funcția pe care o deține. Este vorba despre șeful Serviciului Administrare Fond Locativ, Emil Șerban, căruia Curtea de Apel Ploiești i-a respins în luna octombrie, definitiv, apelul la sentința pe fond pronunțată de Judecătoria Buzău. Trimis în judecată în martie 2014, șeful Serviciului Administrare Fond Locativ din cadrul Primăriei Buzău a fost condamnat la un an de închisoare, cu amânarea executării pedepsei pe o perioadă de doi ani, pentru conflict de interese, fiind găsit vinovat că, în dubla sa calitate de secretar tehnic al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Consiliului Local al Municipiului Buzău și șef al Serviciului Administrativ Fond Locativ, Emil Șerban a semnat în sensul îndeplinirii de către fiul său a condițiilor legale de repartizare a unei locuințe ANL vacante. Cererea fiului său a fost soluționată și peste rând. Șerban a semnat contractul de închiriere și a vizat procesul-verbal de predare-primire a respectivei locuințe. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că cererea dezbătută în ședința din 19 ianuarie 2012 nu putea ajunge la comisia mai sus menționată, întrucât obiectul solicitării îl constituia repartizarea unei locuințe ANL noi și nu pentru una rămasă vacantă, context în care Șerban s-a implicat personal în înregistrarea unei noi cereri direct la Primăria Municipiului Buzău.
Cu toate acestea, Emil Șerban a rămas în fruntea serviciului unde se decide, practic, cum sunt împărțite spațiile locative ale Primăriei. Mai exact, în funcția în care a săvârșit faptele ilegale.
Însă, Șerban nici nu se gândește la demisie și nici primarul Constantin Boșcodeală nu are de gând să-l destituie, fiind deja convins că în cazul subordonatului său instanța nu a decis în mod expres demiterea din funcție.
Intervievat de reporterii Campus TV, Emil Șerban face declarații năucitoare, încercând un fel de „spălare a creierelor“. El susține că sentința definitivă dată de Curtea de Apel Ploiești nu este, de fapt, o condamnare. „Decizia Curții de Apel Ploiești merge pe același principiu cu Judecătoria Buzău, nu a dat o soluție diferită. Nu este vorba de condamnare, nici de suspendare. Nu-i vorba de nimic, da? Stabilește o pedeapsă, iar această pedeapsă se amână pe o perioadă de doi ani. Deci nu-i vorba de nicio condamnare, nicio suspendare. Stabilește o pedeapsă și atât“, a declarat Emil Șerban.
După modelul șefului său, primarul Boșcodeală, care susține în continuare că este condamnat pe nedrept în dosarul Gloria, pentru că doar a ajutat sportul buzoian, ștergându-i-se din memorie că, de fapt, era acționar la SC Fotbal Club Gloria SA când societatea a beneficiat de mulți bani de la Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău direcționați prin propria semnătură din bugetul local, Emil Șerban susține că nu s-a făcut nicio neregulă în momentul în care fiului său i-a fost repartizată o locuință ANL. El menționează că dosarul fiului său era complet și îndeplinea toate condițiile impuse de lege. Concret, era fiul șefului Serviciului care gestiona spațiile locative. Șerban gafează în declarații, recunoscând practic șmecheria.
„El a îndeplinit toate condițiile. Practic, cererea lui era undeva de prin 2008 făcută. Primul dosar depus a fost în 2008“, spune Șerban.
Dacă nu accepți sentința, nu înseamnă că nu există
În ciuda deciziei magistraților care doar amână aplicarea pedepsei de un an de închisoare, pe un termen de supraveghere de doi ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, și nu îl absolvă de condamnare, șeful Spațiului Locativ nici nu se gândește să demisioneze pentru că, spune el, instanțele nu i-au interzis dreptul de a-și exercita funcția. „Dacă în hotărârea definitivă erau dispoziții legale în sensul interzicerii ocupării anumitor funcții, îmi dădeam demisia sau aduceam la cunoștința organelor în drept acest fapt, lucru care nu s-a întâmplat. Decizia definitivă nu îmi interzice dreptul de a ocupa vreo funcție, nu îmi interzice niciun drept“.
Ce spune sentința
„În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabilește pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului S.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese prevăzute de art. 301 alin. 1 NCP cu aplicarea art 5 NCP și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică și a drepturilor prev de 66 alin. 1 lit. a,b pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei. În baza art 65 NCP interzice exercitarea drepturilor prev de disp. art. .66 alin.1 lit.a,b din Noul Cod penal pe durata executării pedepsei. În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. amână aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău. În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat“, se precizează în sentința pe scurt pronunțată la Judecătoria Buzău.
Potrivit Capitolului VI, cariera funcționarilor publici, Secțiunea 1 Recrutarea funcționarilor publici, art. 54, din Legea 188 din1999 privind statutul funcționarului public, poate ocupa o funcție publică persoana care g) îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice, și h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
De asemenea, potrivit art. 98, (1) Raportul de serviciu existent încetează de drept:
f) când funcționarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 54 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancțiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de condamnare.