* Numai în luna septembrie, CJPAS plăteşte pensionarilor peste 89.500.000 de lei
* Numai în luna septembrie, CJPAS plăteşte pensionarilor peste 89.500.000 de lei
* Cea mai mare pensie, de peste 140 de milioane de lei vechi, o primeşte un fost magistrat
Prea mulţi pensionari. Prea numeroase pensionări pe caz de boală. Prea mulţi revoluţionari şi urmaşi ai acestora, răsplătiţi prin Legea recunoştinţei. Pensii de sute de milioane de lei vechi pentru foştii magistraţi, singurii care au reuşit să-şi protejeze veniturile de tăvălugul recalculării aşa-ziselor “pensii nesimţite”. Asta spun reprezentanţii Guvernului şi preşedintele Traian Băsescu, plângându-se că deficitul generat la Fondul de pensii nu permite Executivului să facă investiţii.
Numai că, aşa cum văd analiştii economici lucrurile, nu pensionarii sunt de vină că există criză economică şi prea puţine locuri de muncă, ci statul român şi guvernele de după 1990 care nu au fost capabile să gestioneze “cu cap” fondurile care în 1989 depăşeau de două ori necesarul pentru plata pensiilor.
Între lux şi subzistenţă
Numai la Buzău, fie că provin de la bugetul general consolidat al statului, fie din contribuţiile la asigurările sociale, creditele alocate Casei Judeţene de Pensii pentru luna septembrie 2011 sunt de 89.535.433 lei, adică la nivelul unei treimi din bugetul total al Primăriei Buzău pe anul trecut (204.298.000 lei).
Cele mai mici pensii aflate în plată sunt, potrivit directorului CJPAS, ec. Carmen Androne, de “350 de lei, conform OG nr. 6/2008, în timp ce pensiile cele mai mari sunt de 1.286 de lei – pensie de agricultor plătită de la Bugetul de Stat, de 5.112 lei – pensie plătită de la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi de 14.263 lei – pensie de serviciu pentru magistraţi plătită de la Bugetul de Stat”.
Aşadar, pensia maximă este de peste 40 de ori mai mare decât cea minimă. În primele şase luni ale acestui an, efortul bugetar pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor prevăzute de legi speciale a fost de 522.414.131 lei, din care peste 395.228.000 de lei din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat iar diferenţa, de la Bugetul de Stat.
Cum sunt împărţite sumele
Concret, cei 191.872 de beneficiari de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale primesc în septembrie 89.535.433 de lei. De la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat s-au achitat 65.844.152 lei, pentru 104.819 pensionari, în timp ce de la Bugetul de Stat s-au plătit 23.691.281 de lei, pentru 87.053 de beneficiari (unii dintre ei sunt beneficiari ai ambelor forme de plată – ex. pensionari la limită de vârstă dar şi beneficiari ai unei pensii de handicap).
“Din Bugetul de Stat, suma de peste 23.691.000 de lei s-a distribuit la 28.012 agricultori şi urmaşi ai acestora, 10.882 de beneficiari ai pensiei minim garantate, 6.783 de veterani de război, 6.034 de beneficiari ai Legii 578/2004 (privind grupele de muncă – n.r.), 5.286 de beneficiari ai L.309/2002 (armata la muncă), 669 de beneficiari ai L.118/2000 (persecutaţi politic, deportaţi, prizonieri), 526 revoluţionari şi urmaşi ai răniţilor din revoluţie, 482 de bneficiari ai L. 189/2000 (modificarea cuantumului pentru fiecare categorie), 54 de magistraţi şi un beneficiar al L.109/2009 (cumulul pensiei cu salariul)”, explică directorul Androne felul în care ajung banii la pensionarii aflaţi în plată la nivelul Casei de Pensii Buzău.
De la începutul acestui an, pensiile de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale (sau de urmaş în caz de deces) se plătesc dintr-un fond special, Buzăul având în evidenţă, luna aceasta, 367 de beneficiari pentru care s-au plătit 175.419 lei.
Unde-i buba?
Evoluţia nefastă a economiei, exprimată prin valoarea anuală a Produsului Intern Brut (PIB) în termeni reali (1990, -5,6 la sută, 1991, -12,9 la sută, 1992, -8,8 la sută, 1997, -6,1 la sută, 1998, -4,8 la sută, 1999, -1,2 la sută, 2009, -7,2 la sută, 2010, -1,3 la sută – anii de regres economic), a avut drept consecinţă creşterea dezechilibrului dintre numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor de asigurări sociale de stat. Numărul angajaţilor a scăzut de la 8.142 000 de persoane în anul 1990, la 4.595 000 persoane în 2009, cu slabe creşteri în perioada 1993-1994, respectiv în 2000-2002, în paralel cu creşterea aproape constantă a numărului de pensionari, de la 3.577 000 persoane în anul 1990, la 5.689 000 persoane în 2009 . În acest moment există 4,74 milioane de pensionari în România, dar numai 3,2 milioane dintre ei s-au pensionat la limită de vârstă şi doar aproape 1,9 milioane au şi stagiu complet de cotizare (33 de ani şi patru luni pentru bărbaţi, respectiv, 28 de ani şi 4 luni pentru femei).
Balanţa a fost pozitivă până în 1997, timp în care s-au făcut rezerve din banii destinaţi plăţii pensiilor, dar statul a împrumutat aceşti bani. În momentul în care a trebuit să-i returneze, a apărut “problema pensiilor”.