Cu un șef interimar condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea, cu fostul președinte de partid, premierul Victor Ponta, cercetat de procurori pentru corupție, și în țară situația liderilor Partidului Social Democrat, susținuți de partid pentru că au adus voturi, nu este una cu mult diferită. Astfel, din 23 de șefi de consilii județene adjudecați de PSD la alegerile locale, în doar trei ani, 14 dintre ei, mulți suspendați între timp, sunt urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați pentru fapte de corupție sau au probleme cu Agenția Națională de Integritate. De asemenea, 14 primari de municipii au probleme în justiție. Cu toate acestea, scrie www.gandul.info, conducerea partidului le dă liber la candidaturi, cel puțin celor care nu au o decizie definitivă în instanță. Doar doi dintre cei 14, Constantin Nicolescu, de la Argeș și Bunea Stancu, de la Brăila au fost condamnați definitiv de instanță.
În multe zone din țară, social-democrații au pierdut atât șefia consiliilor județene, cât și a primăriilor, din cauza problemelor penale. Deși, din 2016, șefii de consilii județene vor fi aleși indirect, potrivit noii legislații electorale, lipsa influenței unor baroni cu două sau chiar trei mandate în fruntea județelor se va simți, după cum recunosc chiar liderii Partidului Social Democrat. Aceștia mizează însă pe electoratul stabil al PSD, care ar vota orice candidat pe care social-democrații îl vor arunca în luptă, așa cum a declarat, pentru „Mediafax“, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu. Acesta a precizat că aleșii cu probleme în justiție, care nu au o decizie definitivă, vor putea candida pentru un nou mandat, dacă stau bine în sondaje.
„Plecăm de la prezumția de nevinovăție (…) Unii văd la centru baroni, noi vedem în teritoriu un om care este votat cu 60-70%. Dacă Gheorghe Nichita este votat la Iași cu 75%, nu contează că la București unii îl văd baron. Nu pot să-mi bat acolo joc de sute de mii de voturi într-un județ ca acesta, când oamenii gândesc altceva“, a spus secretarul general adjunct al PSD.
Conform sursei citate, Ștefănescu a explicat că unii aleși sunt în continuare foarte populari în orașele pe care le-au condus și, în absența unei decizii nefavorabile definitive în instanță, vor putea candida din nou. „Acum Nichita este anchetat pentru dragostea lui din tei, cu ce a făcut el cu iubita lui acolo. A făcut o greșeală, din dragoste mai îți pierzi din când în când și uzul rațiunii, toată lumea a fost îndrăgostită, știe cum e (…) La Iași avem o organizație foarte puternică, care face analize. Dacă acum mie Nichita îmi iese în sondaje cu 74%, dacă acea comunitate îl vrea pe acel om, asta este. Oamenii ăia votează, trebuie să ținem cont de ceea ce vor oamenii să voteze“, a completat Codrin Ștefănescu.
Buzăul, printre județe-cheie pentru PSD prinse în rețele de corupție
Social-democrații au câștigat, în 2012, la alegerile locale, 22 de mandate de președinte de consiliu județean. În septembrie 2014 a trecut în tabăra Partidului Social Democrat și fostul liberal Cristinel Marian Bîgiu, președintele Consiliului Județean Buzău, care a plecat din Partidul Național Liberal în baza „ordonanței Dragnea“, nr. 55/2014, care permitea migrarea aleșilor locali. Astfel, din cei 23 de președinți de consilii județene pe care îi avea PSD în luna aoctombrie a anului trecut, 14 au ajuns să aibă probleme penale, să fie suspecți în dosare de corupție sau în vizorul Agenției Naționale de Integritate, inclusiv proaspătul social-democrat Cristinel Bîgiu. Mulți dintre aceștia și-au pierdut, între timp, și funcțiile.
Problemele au apărut în fiefuri importante ale Partidului Social Democrat, cum este Brăila, Iași, Prahova, Mehedinți și Argeș. Cel mai afectat județ a fost însă Constanța, acolo unde social-democrații l-au pierdut, din cauza problemelor cu legea, atât pe șeful Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, cât și pe primarul municipiului, Radu Mazăre.
În Buzău, președintele Consiliului Județean, Cristinel Marian Bîgiu, trimis în judecată în două dosare de corupție și a fost exclus din partid imediat după ce a fost arestat în urma unui flagrant de luare de mită. A stat șase luni în arest preventiv și la domiciliu, însă a revenit la conducerea județului după ce a fost plasat sub control judiciar. Probleme la fel de mari sunt în municipiul Buzău, acolo unde unul dintre cei mai importanți lideri locali al Partidului Social Democrat, primarul Constantin Boșcodeală, a fost condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare pentru că ar fi acordat ilegal peste 1,6 milioane de lei din bugetul local clubului de fotbal Gloria Buzău. Boșcodeală a rămas și primar, dar și lider PSD Buzău, după ce președintele de atunci al PSD, Victor Ponta, nu i-a acceptat demisia.
Criteriile de integritate, aruncate la coș
Pe 20 martie, Consiliul Național al Partidului Social Democrat a aprobat rezoluția prin care interzice ocuparea funcțiilor politice sau demnităților publice numite de către membrii de partid aflați în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnați pentru cazuri de corupție: astfel, membrii de partid inculpați în dosare de corupție, la punerea în mișcare a acțiunii penale, își pierd, după caz, funcția de membru al Guvernului sau de conducere din Parlament; membrii de partid arestați preventiv în cazuri de corupție își pierd automat funcția politică în cadrul PSD; membrii de partid trimiși în judecată în cazuri de corupție își pierd funcția în care au fost numiți cu sprijinul PSD și sunt suspendați din funcția politică în care au fost aleși; membrii de partid condamnați în primă instanță pentru fapte de corupție își pierd automat funcția din partid și sunt suspendați din calitatea de membru de partid; membrii de partid condamnați definitv pentru fapte de corupție își pierd defintiv calitatea de membru al PSD.
Decizia ar fi trebuit să aibă efecte imediate, însă nu a fost aplicată nici până în ziua de astăzi. Singurul care a s-a suspendat din funcția de vicepreședinte al organizației județene a Partidului Social Democrat este senatorul Victor Mocanu, trimis în judecată pentru fapte de corupție comise pe timpul cât se afla în funcția de președinte al Consiliului Județean. Deputatul Marian Ghiveciu, care este și condamnat în primă instanță, la fel ca și primarul Boșcodeală, este bine-mersi în funcție, deși criteriile de integritate prevedeau, în cazul amândurora, pierderea funcțiilor în partid – președinte executiv în cazul lui Ghiveciu, respectiv președinte în cazul lui Boșcodeală – și suspendarea din calitatea de membru de partid.