În România există o tendință constantă de subraportare și subdiagnosticare a infecțiilor nosocomiale, deoarece managerii de spital se tem de sancțiuni și lipsesc medicii epidemiologi, întrucât absolvenții de medicină preferă specializările și nu rolul de „controlor“, se arată în rechizitoriul prin care a fost trimisă în judecată compania Hexi Pharma. În rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul General se menționează că analiza rapoartelor privind rezistența bacteriană și infecțiile nosocomiale, întocmite de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“, Organizația Mondială a Sănătății sau Centrul European de Combatere și Prevenire a Bolilor, relevă „tendința constantă de subraportare la nivelul țării noastre“. Principalele tipuri de infecții nosocomiale au fost cele ale plăgilor operatorii, pneumonii și infecții urinare, urmate de infecțiile sistemice și cele digestive.
Procurorii arată că, din datele menționate în cuprinsul Raportului privind consumul de antibiotice, rezistență microbiană și infecții nosocomiale în România pentru anul 2013, incidența infecțiilor nosocomiale la nivel național este de doar 0,23%, față de media europeană de 5,7%. Conform Raportului, analiza efectuată pentru perioada 2011-2013 indică faptul că infecțiile nosocomiale sunt incidente în proporție de 89,9% la pacienții cărora li s-a implantat un dispozitiv medical, iar pe partea de chirurgie cel mai frecvent diagnostic a fost de infecție superficială a plăgii operatorii. În raportul similar pentru anul 2014, specialiștii arată că în țara noastră, pentru perioada 1995-2014, nivelul infecțiilor nosocomiale este extrem de scăzut, de 25-30 de ori sub media europeană. Procurorii subliniază însă că această situație apare „ca urmare a subraportării și subdiagnosticării infecțiilor în unitățile sanitare“.
Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General nu face decât să confirme ceea ce presa și diverse organizații neguvernamentale au semnalat în mai multe rânduri, în special după tragedia de la Club Colectiv, respectiv faptul că România raportează la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât media Uniunii. Un exemplu în acest sens reprezintă raportările halucinante ale Spitalului Județean Buzău, care prezintă o rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012. Tradus în cifre, aceasta însemnă că în județul Buzău, în anul 2015, totalul raportărilor a fost de 115 infecții la peste 33.000 internări, ceea ce înseamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitalizați.
Fapt deloc de mirare din partea unui manager de spital numit și ținut în brațe exclusiv pe criterii politice, cum este cel de la Spitalul Județean. De notat că un alt manager de spital din județ, ne referim aici la nehoianul Sergiu Remisovschi, a făcut-o și mai lată, raportând că în unitatea medicală pe care o conduce nu s-ar fi înregistrat vreo infecție nosocomială.