Cea de a VIII-a ediție a Universității de Vară Râmnicu Sărat s-a încheiat, în week-end, cu o expoziție de excepție, vernisată
chiar în interiorul închisorii din localitate. Este vorba despre expoziția „Mahrame – Portrete și Nume”, pe care artista Irina Hasnas-Hubbard a ales să o prezinte chiar pe culoarul principal al „Închisorii Tăcerii”, așa cum a fost denumit penitenciarul de la Rm. Sărat, din cauza regimului absolut de izolare la care erau supuși deținuții.
După anul 1945, în cele 32 de celule ale închisorii au fost aduși miniștri din perioada guvernului Antonescu, fruntași PNȚ, generali ai armatei române, intelectuali de marcă. De asemenea, aici au fost izolați Vasile Luca, Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu, pentru ca, în 1957, să fie transferați aici, de la Sighet, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr și Ion Diaconescu. Tot în închisoarea de la Râmnicu-Sărat și-a aflat sfârșitul, în 1963, și Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Național Țărănesc și ministru în mai multe rânduri.
„Portretele unor oameni fotografiați în timpul detenției“
Expoziția „Mahrame-Portrete și Nume” a cuprins 28 de lucrări cu portretele unor femei și bărbați, foști deținuți politici, aplicate pe prosoape din in.
„Numele expoziției trimite la Mahrama Veronicăi. În interpretarea mea, mahramele sunt pânze țesute în casă, pe ele fiind imprimate portretele unor oameni fotografiați în timpul detenției. Fiecare mahramă, diferită și unică, poartă figura unei persoane reale, cu destinul ei din România anilor ‘50. Ele sunt expuse în holul central al penitenciarului Râmnicu Sărat, suspendate și încadrate în spațiul gol delimitat de balustrade și celule. Cele 28 de pânze se succed, portretele înaintând de la intrare spre peretele mare de sticlă. Pe acolo pătrunde lumina în apus, care face pânzele rare de borangic gălbui să pâlpâie incandescent, scoțând astfel <Închisoarea Tăcerii> din umbră. Expoziția mea se dorește un semnal de alarmă, ilustrat prin mijloace artistice, privind necesitatea unei intervenții rapide de consolidare a complexului penitenciarului. Lucrarea e concepută pentru Anul Martiriului 2014”, a declarat Irina Hasnas-Hubbard.
Penitenciarul de la Râmnicu Sărat este în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Reabilitarea complexului, realizarea unui memorial și a unui centru de educație civică reprezintă pentru IICCMER un proiect major. Concretizarea acestuia va fi o contribuție substanțială la cultura memoriei și va impulsiona o pedagogie atentă la istoria de lângă noi.
Prima universitate destinată studierii sistemului comunist
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a organizat, între 22 și 29 august, Universitatea de Vară Râmnicu Sărat. Eveniment ajuns deja la a opta ediție, Universitatea este prima de acest fel din România destinată studierii sistemului represiv comunist. Sub titlul „Închisoarea tăcerii, o experiență în comunism”, cea de-a opta ediție a analizat modalitățile de rememorare sub raport istoric și biografic a perioadei 1945-1989.
Studenții participanți au fost invitați să afle și să dezbată diferite aspecte ideologice, sociale și politice ale comunismului. Efectele acestei perioade fiind încă resimțite la nivelul societății românești, o mai bună cunoaștere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înțelegerii realităților prezente. Studenții au participat la dezbateri și au asistat la prezentări pe diferite teme din perioada comunistă, susținute de reprezentanți ai IICCMER, Fundației Konrad Adenauer, experți străini, istorici și cercetători în domeniul comunismului și post-comunismului românesc și est-european.
Irina Hasnaș Hubbard (n. 1967) este absolventă a Academiei de Artă București, secția Artă Decorativă – Tapiserie, Master în Arte Vizuale (Master of Fine Arts) în Studii Muzeale – organizare și design de expoziții, la University of the Arts Philadelphia PA (SUA). Artista a mai realizat în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), 2008, expoziția „MI-OP, Vizibilitatea creatorului intemnițat”, care a stat la baza proiectului „MI-OP, Vizibilitate redusă”, prezentat în același an la Școala de Vară de la Râmnicu-Sărat a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (cu aceeași ocazie, în anul următor a realizat un workshop cu studenții).
A fost invitata Institutului în luna decembrie 2009 pentru organizarea expoziției „Umbrele trecutului, modele pentru prezent. Portrete ale victimelor închisorilor comuniste”, parte a evenimentelor legate de aniversarea a 20 de ani de la căderea comunismului în România.