Ploile căzute în ultimele zile în nordul judeţului au făcut iar prăpăd în localităţi din zona de munte.
Şapte comune din Munţii Buzăului – Lopătari, Gura Teghii, Căneşti, Chilii Mânzăleşti, Vintilă Vodă şi Beceni – au fost afectate de viiturile şi de scurgerile de apă de pe versanţi.
O viitură puternică pe pârâul Slănic, formată în urma ploi torenţiale de luni după-amiază, a măturat tot în cale pe traseul Lopătari – Vintilă Vodă. Apele învolburate au distrus, luni, o parte din drumul judeţean 203K, dar şi podeţe, treceri peste cursul apei şi anexe gospodăreşti construite, inconştient, în albia pârâului. Au fost mutate din loc chiar maşini de mare tonaj folosite de localnici pentru transportul lemnului din vârful muntelui. Apa scursă de pe versanţi a făcut ca râul să iasă din matcă şi a măturat tot în calea sa. Două sate din Lopătari, Terca şi Ploştina, au rămas izolate după ce puhoiul de apă a rupt două drumuri comunale, a avariat podeţe, iar un drum judeţean s-a surpat pe o porţiune de 3 metri. Peste 400 de oameni din localităţile afectate aşteaptă acum ajutorul autorităţilor, după ce apa ieşită din matcă a luat cu el zeci de animale cu grajduri cu tot.
Potrivit reprezentanţilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Lopătari, scurgerile de apă de pe versanţi, care au antrenat în drumul lor buşteni de mari dimensiuni, au afectat mai multe anexe gospodăreşti (coteţe de păsări şi adăposturi pentru animale avariate sau distruse), iar creşterea însemnată a debitului pe cursul râului Slănic a dus la colapsul unui pod rutier pentru tonaj mic şi mijlociu, avarierea gravă a tuturor trecerilor pe tuburi de beton şi a unei punţi pietonale care face legătura cu localităţile Vârteju şi Chirani.
Pe marginea DJ 203 K, în zona Săreni, s-au format gropi adânci de peste 2 metri, existând riscul ca o parte din carosabil să se surpe, iar pe tronsonul dinspre Plaiu Nucului, şanţurile de scurgere a apei de pe marginea drumului au fost complet colmatate cu aluviuni. Una dintre primele intervenţii ale autorităţilor locale a avut loc pe Drumul Comunal 159, spre satele Ploştina şi Terca, unde, cu ajutorul unui buldoexcavator, au fost îndepărtate pietrele şi mâlul antrenate de torenţii formaţi pe versanţi, astfel că, de luni seară, acesta este din nou practicabil.
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale Buzău-Ialomiţa, luni, la Lopătari, pe râul Slănic a fost depăşită cota de atenţie cu 10 centimetri, înregistrându-se un debit de 83 de metri cubi pe secundă. În aval însă, nivelul pârâului a crescut cu peste un metru.
Un reprezentant al Instituţiei Prefectului – Judeţul Buzău s-a deplasat luni la Lopătari pentru a evalua situaţia din teren şi pentru a verifica modul în care acţionează autorităţile pentru înlăturarea efectelor generate de precipitaţiile abundente înregistrate în ultimele zile. Marţi, o comisie, formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Consiliul Judeţean Buzău, ISU şi de la Serviciul de Gospodărire a Apelor au făcut o evaluare completă a situaţiei.
În alte şase comune, viiturile au produse pagube însemnate. La Căneşti, două drumuri comunale au fost parţial distruse, la Chilii, şase podeţe au fost avariate, la Vintilă Vodă, un podeţ din cadre de beton şi trei punţi pe şufe, dintre care una pentru transport auto, au fost grav afectate, la Gura Teghii, un drum comunal a fost închis, fiind acoperit cu aluviuni, la Beceni a cedat digul de apărare al râului Slănic în trei puncte-, Valea Părului, Izvorul Dulce şi Beceni-, iar la Mânzăleşti, 900 de locuinţe au rămas fără apă potabilă.
În urma urgiei, peste 1.300 de oameni îşi pun speranţa în autorităţi. Însă nu numai ploile masive sunt de vină pentru acest bilanţ, care ar putea creşte după ridicarea codului galben. Defrişările masive, lipsa digurilor şi a lucrărilor pentru lărgirea albiilor râurilor sau a şanţurilor de drenare a apei sunt alţi factori principali care au favorizat formarea viiturilor. Astfel că tocmai indolenţa acestora, prin controalele superficiale, mai ales de-a lungul cursurilor de apă, au dus la pagubele înregistrate luni. Însă pe cât de dificil este să stopezi despădurirea, câtă greutate credeţi că ar fi fost, de exemplu, să se interzică ridicarea construcţiilor de locuit în perimetrele inundabile?
Sau cât efort ar fi necesitat o politică, fie ea şi coercitivă, de conştientizare a populaţiei privind pericolul pe care-l reprezintă depozitarea deşeurilor pe albiile râurilor? Cât de greu o fi să se întreţină banalele şanţuri din faţa casei?
Nu cred că trebuie să ne mai permitem amatorismul în materie de intervenţie pe segmentul pe care-l putem corecta fără prea multe cheltuieli: reîmpăduririle, interzicerea tăierilor ilegale sau chiar şi legale, dar care conduc la defrişări, decolmatarea şi regularizarea râurilor, lucrări de îmbunătăţiri funciare, întreţinerea sistemelor de colectare a apelor etc. Altfel, o să vedem în fiecare an de aici înainte imaginile de la Lopătari, gospodării şi infrastructură distruse, iar îndepărtarea efectelor inundaţiilor este infinit mai costisitoare decât măsurile pentru a elimina factorii agravanţi.