Departe de a se respecta calendarul implementării și mai ales al funcționării așa-zisului „pacient electronic”, modul cum sunt cheltuiți banii de autoritățile sanitare românești e departe de a se concretiza, deși sume imense s-au cheltuit și se consumă în acest scop.
Departe de a se respecta, calendarul implementării și mai ales al funcționării așa-zisului „pacient electronic”, adică utilizarea informatică a tuturor informațiilor despre sănătatea unei persoane, modul cum sunt cheltuiți banii, dosar medical cu boli, tratamente, rețete și costuri, card electronic de sănătate, telemedicină și multe altele promise de autoritățile sanitare românești sunt departe de a se concretiza, deși sume imense s-au cheltuit și se consumă în acest scop.
Sigur este însă faptul că sumele vehiculate sunt de ordinul a sute de milioane de euro, iar firmele IT se bat ca să obțină licitațiile, acuzându-se unele pe altele de favoritism, în timp ce Casei de Asigurări i se reproșează că organizează „licitații cu dedicație” prin felul în care sunt „confecționate” caietele de sarcini.
Doar asiguratul, adică cel care plătește contribuțiile la asigurările de sănătate și care nici nu beneficiază de toate serviciile la care ar trebui să aibă dreptul, din cauza subfinanțării cronice a sistemului sanitar, continuă să se zbată neputincios între boală și sutele de milioane de euro care stau la mijloc.
Cardul cu cip
În această perioadă ar fi trebuit, deja, să existe cardul electronic de sănătate, dar abia a fost anunțată (21 februarie) atribuirea contractului de furnizare a soluției IT, în urma licitației lansată în septembrie 2011 și câștigată de Hewlett Packard (România) SRL, în asociere cu Novensys Corporation SRL, a cărei valoare se ridică la 87.636.000,03 lei, exclusiv TVA (peste 25 de milioane de euro cu TVA inclus). În cadrul licitației, Imprimeria Națională a avut calitatea de unitate centralizată de achiziții, iar CNAS de unitate contractantă, conform HG 962/2010 pentru aprobarea modalității de realizare a sistemului național al cardurilor naționale de asigurări sociale de sănătate, Imprimeria nefiind implicată financiar în acest contract, după cum se precizează într-un comunicat al instituției, publicat de Mediafax.
Statul a mai cheltuit 33 de milioane de euro pentru cumpărarea plasticului și cipurilor care se vor regăsi pe cardurile pe care va trebui să le folosească românii pentru a dovedi calitatea de asigurați ai serviciilor de sănătate.
Soluția informatică ce va gestiona cardul electronic, emis individual pentru fiecare asigurat și distribuit la domiciliu prin poștă, va fi calibrată pentru a gestiona un număr de 15 milioane de asigurați, 50.000 de medici, din care 12.000 medici de familie, care vor acorda anual 15 milioane de consultații, 22 milioane de tratamente, 3,5 milioane de vaccinări, 20 milioane de analize de laborator, 2,7 milioane de vizite la domiciu și 5,4 milioane de internări în spitale.
Contestație după contestație
În ceea ce privește dosarul medical electronic, pentru care CNAS a demarat licitația în noiembrie 2011, în valoare de 130,9 milioane de lei fără TVA (peste 31 milioane de euro) – fonduri UE nerambursabile, aceasta a fost suspendată săptămâna trecută, pe 23 februarie, de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), pentru a analiza „posibile ilegalități la procedura de atribuire” semnalate de șapte dintre firmele participante la licitație. În a doua parte a lunii noiembrie 2011, CNAS a reluat licitația pentru realizarea sistemului IT care va gestiona dosarele electronice ale pacienților, prima procedură fiind anulată în 22 septembrie.
Cheltuieli fără… număr
Noul sistem ar fi urmat să fie integrat cu SIUI (Sistemul Informatic Integrat), pentru implementarea căruia CNAS a cheltuit peste 100 de milioane de euro, dar care a dat și încă mai dă numeroase bătăi de cap medicilor și farmaciștilor aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și prin care asigurații ar urma să aibă acces la datele medicale proprii printr-un portal special. Potrivit informațiilor existente în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), unde sunt afișate licitațiile pentru acest contract, zeci de documente cu clarificări legate de procedurile de atribuire, contestații și decizii ale CNSC arată interesul major care se află în joc, din toate părțile.
Între timp, mulți medici de familie sau din ambulatoriile de specialitate și-au achiziționat, deja, pe lângă SIUI, softuri specializate care creează dosarul medical, folosindu-le deja în activitatea curentă, după cum spune președintele director-general al CJAS Buzău, Laura Cîrcei, menționând că la nivel local nu există încă precizări privind detaliile despre modul de funcționare și de utilizare a cardului și a dosarului electronic, informațiile disponibile fiind doar cele făcute public de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății.