Mai-mai că-ți vine să-i crezi pe parlamentarii care se vaietă în mai toată mass-media în încercarea lor de a convinge opinia publică în legătură cu necesitatea măririi salariilor deputaților și senatorilor, precum și a recunoașterii meritelor acestora din timpul activității parlamentare prin adoptarea proiectuli de lege privind pensiile speciale. Vorbesc peste tot, susținând că sunt atât de spetiți de munca pe care o desfășoară încât, dacă ești mai slab de înger, îți vine să ceri tu, strigând în piața publică, salarii și pensii pentru ei mult mai mari decât pretind ei înșiși.
Pentru cei care nu sunt convinși că tot ce zboară se mănâncă, un bilanț al activității parlamentarilor – și vom lua ca exemplu ultima sesiune, februarie-iunie 2015 – arată negru pe alb că lucrurile stau cam pe dos. Conform unei analize ,,Mediafax”, în aceste cinci luni, deputații și senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de opt ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii și deputații au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea și votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut, însă, de senatori și deputați pentru declarații politice și adresarea de întrebări și interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori și deputați în 11 ședințe de plen reunit.
Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaților. Deși au lucrat în mai puține ședințe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri; astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de ședințe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate – 19 zile de muncă la un program de 8 ore -, în timp ce deputații au lucrat doar 142 de ore în plen – mai puțin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore – în 62 de ședințe.
Pe de altă parte, deputații au avut și cele mai multe ședințe de plen suspendate, fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanții Guvernului pentru răspunsurile la întrebările și interpelările aleșilor. Au fost cinci ședințe de plen ale Camerei Deputaților care au fost suspendate după mai puțin de zece minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut și 44 de secunde.
Senatorii și deputații s-au remarcat și prin numărul mare de zile libere pe care și le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele șase luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune – Paștele, minivacanța de 1 mai și cea de Rusalii -, aleșii și-au mai întrerupt activitatea și pentru Paștele și Rusaliile catolice, când și-au programat activități în teritoriu. De exemplu, deputații și-au luat o vacanță prelungită, de cinci zile, de Paștele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. În Senat, vacanța de Paște a fost legată cu cea de Paștele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii și-au luat liber și de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu.
În pofida orelor petrecute în plen, senatorii și deputații au lăsat multe restanțe peste vară; peste 700 de legi așteaptă soluții din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaților și din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de inițiative și proiecte au fost votate în Camera Deputaților și în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.
În afara activităților în plen, senatorii și deputații lucrează două-trei zile pe săptămână și în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaților cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de ședințe în prima sesiune parlamentară și 368 de inițiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai slabă activitate a fost Comisia pentru egalitate de șanse, cu doar 18 ședințe și 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de inițiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretutindeni a avut doar patru proiecte în dezbatere.
Deci, osteneală maximă, ce trebuie recompensată cu măriri de salariu și pensii speciale…