„Actualul Guvern condus de doctorul Ponta este predispus la fraudarea alegerilor. Mai sunt trei zile până la alegeri şi creează condiţii de fraudare prin neanunţarea numărului de electori. Este obligaţia Guvernului să facă public numărul de cetăţeni români cu drept de vot. Îi atenţionez să nu uite, cum au uitat la referendum, pe cei 500.000 de cetăţeni români cu domiciliu în străinătate.
„Actualul Guvern condus de doctorul Ponta este predispus la fraudarea alegerilor. Mai sunt trei zile până la alegeri şi creează condiţii de fraudare prin neanunţarea numărului de electori. Este obligaţia Guvernului să facă public numărul de cetăţeni români cu drept de vot. Îi atenţionez să nu uite, cum au uitat la referendum, pe cei 500.000 de cetăţeni români cu domiciliu în străinătate.Ei au domiciliul stabil şi trebuie incluşi în listele permanente din diaspora”, a spus miercuri seara, într-o conferinţă de presă, şeful statului, Traian Băsescu. Cu aceeaşi ocazie, el a avertizat că guvernul ia românilor dreptul de vot, susţinând că „nu este posibil să îngădui votul militarilor (din teatrele de operaţiuni, n.r.), dar să nu dai drept de vot celor care au şederi statuate pe teritoriul altor state de mai bine de şase ani, este un act de fraudare a votului”.
Sunt întru totul de acord cu cele spuse de preşedintele Traian Băsescu. Am însă un amendament, mai precis un argument în plus la declaraţia de mai sus, pe care acesta, din păcate, l-a atins doar în treacăt, atunci când a comentat că reprezentanţii Uniunii Social Liberale se feresc de românii din diaspora, pentru că aceştia nu pot fi păcăliţi de „trustul lui Voiculescu, Guşă, Ghiţă”.
Din punctul meu de vedere, marea fraudă electorală de la alegerile de duminică s-a săvârşit de mult, mai precis din momentul în care coaliţia aflată acum la putere şi-a pus la punct strategia electorală. Pentru că, în această campanie electorală am auzit din gurile celor de la USL mult prea puţin „vom face”. Şi când ni s-a spus „vom face”, am auzit doar promisiuni aiuristice, fără nicio posibilitate practică de a fi realizate, gen autostrăzi care cresc precum Făt-Frumos ori poduri care renasc din propria ruină. În schimb, am auzit din belşug „Jos!” şi„Huo!”, de parcă oamenii plagiatorului şi ai adormitului ar fi mucegăit ani în şir în amara opoziţie, de parcă nu ar fi ei cei în mâna cărora se află pâinea şi cuţitul. Să adugăm aici şi linşajul mediatic la care sunt supuşi toţi ce nu cântă partitura alianţei socialiste, de la preşedinte şi până la ultimul primar din vârful muntelui care a îndrăznit să câştige alegerile astă-vară sub alt stindard decât cel al Uniunii Social Liberale.
Şi toate acestea, pentru a abate atenţia asupra unor realităţi de care nu se face vinovat nici preşedintele, nici vechea guvernare, nici Europa ori Statele Unite ale Americii, atât de hulite de reprezentanţii alianţei socialiste, ci chiar cei care acum strigă din toţi rărunchii „Jos!” şi „Huo!”.
Nişte realităţi care spun următoarele: în septembrie 2012, preţurile crescuseră, faţă de mai 2012, cu 16 la sută la legume, cu 17 procente la fructe, cu 14 la ouă, cu şapte la ulei, cu 19 la sută la energie termică, cu 12 procente la salubritate şi cu opt la combustibili. Mai mult, producţia industrială a scăzut cu patru la sută în septembrie 2012 faţă de 2011, lucrările de construcţii cu şase procente, volumul cifrei de afaceri din comerţ, transporturi şi comunicaţii s-a micşorat cu 2,5 la sută, iar exportul a scăzut cu opt procente.
Din pitirea acestor realităţi provine marea fraudă electorală.