Crește numărul proceselor! Afacerile dubioase din timpul mandatului îl bântuie pe fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală. Pe lângă problemele penale pe care le are din cauza unor decizii luate pe lângă lege, Boșcodeală trebuie să dea socoteală în instanță și pentru mai multe contracte și plăți dubioase în cazul cărora Curtea de Conturi a atras atenția de-a lungul timpului și a cerut măsuri necesare pentru recuperarea prejudiciilor. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, actuala administrație este obligată acum să recupereze sumele cheltuite, în timp, nelegal, din bugetul municipiului, pe semnătura fostului primar. Astfel că l-a dat în judecată pe Constantin Boșcodeală, indicat de nenumărate ori de auditorii Camerei de Conturi ca fiind responsabil de cheltuirea iresponsabilă a unor sume din visteria orașului.
În acest moment, potrivit portalului instanțelor de judecată, Boșcodeală are calitate de pârât în peste zece dosare, în baza unor acțiuni deschise în civil de Primăria Buzău. În unele procese, fostul director executiv al Direcției Economice a Primăriei Buzău, Ion Gegea, judecat în dosarul fraudelor informatice deschis de DIICOT, are și el calitate de pârât împreună cu fostul său șef.
Unul dintre procesele pe care cei doi le vor încheiate rapid este cel deschis de Primăria Buzău pentru recuperarea contravalorii contractului pentru iluminatul public din municipiu atribuit în 2006 SC FLASH LIGHTING SERVICE SA București.
Administrația buzoiană trebuie să recupereze sume pe care firma în cauză le-ar fi încasat mai puțin îndreptățit însă, de un an de zile cererea Primăriei, având ca obiect pretenții, este plimbată de la o instanță la alta, avocatul fostului primar Constantin Boșcodeală invocând ba netimbrarea cererii de chemare în judecată, ba necompetența funcțională a Tribunalului Buzău-Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în judecarea acesteia, solicitare care a și fost admisă în octombrie 2017. Cererea Primăriei Buzău a ajuns însă luna trecută la aceeași secție și deja s-a dispus amânarea judecății la solicitarea reprezentantului firmei în cauză.
Scopul este însă unul singur, și anume decăderea administrației locale din drepturile de a cere recuperarea sumelor stabilite drept prejudiciu. Iar acest proces nu este singurul în care se trage de timp pentru invocarea amnistiei fiscale.
În urma unui control efectuat în 2014, auditorii Camerei de Conturi au constatat angajarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli din fonduri publice cu nerespectarea reglementărilor legale, fapt ce a condus la producerea de prejudicii estimate la câteva zeci de miliarde lei vechi prin efectuarea unor plăți către SC FLASH LIGHTING SERVICE SA.
Mai exact, la Municipiul Buzău, cu toate că printr-un contract încheiat cu S.C FLASH LIGHTING SERVICES S.A București în anul 2006, având ca obiect delegarea gestiunii serviciului public de iluminat public, s-a convenit ca în primul an de derulare a contractului firma respectivă să livreze iar U.A.T.M Buzău să achite contravaloarea unor echipamente de iluminat festiv (inclusiv montarea și demontarea acestora), în sumă de 40 mii euro (165.000 lei), în perioadele următoare (2008-2013) sistemul de iluminat festiv a fost facturat ca și când ar fi fost închiriat, iar Municipiul Buzău a achitat suma totală de 680.000 fără TVA, respectiv 3,941 milioane lei, ceea ce este echivalent cu faptul că echipamentul respectiv a fost cumpărat de 17,22 ori. În acest mod au fost efectuate plăți nelegale în sumă estimată de 5.448 milioane lei. Aceste abateri s-au înregistrat în contextul în care primarul a semnat atât ordonanțările la plată în calitate de ordonator de credite (angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor bugetare) cât și ordinele de plată a acestor cheltuieli, contrar prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, potrivit cărora plata cheltuielilor trebuie asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil.
Astfel că acum, atât fostul primar Boșcodeală, cât și fostul director economic al Primăriei Buzău, sunt chemați în fața instanței să dea socoteală pentru banii direcționați nelegal către firma din București de la care actuala administrație trebuie să recupereze acum sumele plătite fără bază legală.
Raportul din 2014 al Camerei de Conturi Buzău, dar și 
multe altele, au scos la iveală șmecheriile celor care au gestionat banul public 20 de ani, se pare, numai în interesul clientelei de partid sau pentru bunăstarea apropiaților decidenților din Palatul Comunal. Venituri neurmărite și neîncasate la bugetul local, sporuri și stimulente plătite nelegal funcționarilor publici și personalului contractual, contracte de achiziții cu valoarea majorată nelegal, cheltuieli nejustificate, fonduri neînregistrate în evidență contabilă, lucrări executate sau neexecutate și inventariate formal, sunt doar câteva dintre „bubele“ descoperite în capul Primăriei Buzău de auditorii Camerei de Conturi la controalele efectuate, abaterile financiar-contabile calculate depășind, numai în 2014, 920 de miliarde lei vechi într-un singur an, fiind calculate prejudicii de peste 220 miliarde lei vechi.
De notorietate sunt deja scutirile de taxe și impozite operate în dreptul unor apropiați ai foștilor decidenți ai Primăriei Buzău în cazul cărora procurorii DIICOT au intrat pe fir. De altfel, auditorii Camerei de Conturi au constatat că în perioada 2013-2015, s-a diminuat, în mod nelegal, cu suma de 6,384 milioane lei, valoarea impozitelor și taxelor datorate de mai mulți contribuabili, prin efectuarea de operațiuni fără bază legală, și anume: au fost scăzute din evidența fiscală impozite și taxe locale în valoare totală de 6,382 milioane lei fără documente legale care să justifice anularea acestor debite datorate bugetului local; amenzi în valoare de 15 mii lei nu au fost activate odată cu scoaterea din starea de insolvabilitate a contribuabilului, anulându-se astfel posibilitatea încasării acestora la bugetul local; s-a calculat și înregistrat în evidența fiscală impozit pe clădiri într-un cuantum mai mic cu 7.000 lei decât cel legal datorat de contribuabilii care au declarat modificările patrimoniale în vederea impozitării. „De asemenea, evidența fiscală a veniturilor bugetului local condusă în sistem informatizat nu prezintă o imagine reală și fidelă a obligațiilor contribuabililor către bugetul local, situație cauzată de faptul că prin aplicația informatică nu se evidențiază distinct creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate, dar și din cauză că preluarea bazei de date din vechea aplicație informatică s-a realizat cu erori și neconcordanțe între evidența fiscală și actele de proprietate“, se precizează în sinteza rezultatelor acțiunii de audit financiar desfășurată la Primăria Buzău în 2016.