În Buzău, spre exemplu, avem 433.411 pacienți, dintre care numai 384.484 asigurați, în timp ce populația județului este de 432.054 de locuitori
De ce nu ajung banii din Sistemul Sanitar? De ani buni, de când (nu) funcționează sistemul de asigurări de sănătate, spitalele primesc bani pentru a trata bolnavii doar până în septembrie, laboratoarele de analize pot presta gratuit doar primele zile din lună, farmaciile primesc decontările după aproape un an. Mereu s-a invocat că „nu sunt bani”, „nu se colectează suficient”, „se face risipă”. De aceea, statul român a plătit și va mai plăti milioane de euro pentru informatizarea sistemului, astfel încât să nu mai apară pacienți fictivi, rețete eliberate pentru morți sau bolnavi inexistenți și internări nejustificate. Pentru ca banii Sănătății, mulți-puțini, să fie folosiți eficient, să fie depistate eventualele fraude din sistem, iar angajatorii și pacienții să nu mai stea la cozi interminabile la ușile caselor de asigurări. Toate acestea, dar și alte posibile „inginerii” cu bolnavi și medicamente sunt verificate, în această perioadă, de Garda Financiară, în toată țara.
Informatizare completă
Casa Națională susține că aderarea la sistemul electronic va conduce la eliminarea acestui tip de fraude, pierderile anuale estimate până acum depășind 25 de milioane de euro, după aprecierea președintelui CNAS, Lucian Duță.
Programul informatic care verifică raportările nu poate fi înșelat, susțin oficialii. Cu o condiție: dacă funcționează cum trebuie. Altfel, cum au fost depistați medicii care aveau pe liste aceiași pacienți cu mulți dintre colegii lor dar, și mai grav, au cerut fonduri pentru oameni care muriseră? Spre exemplu, în 2008, CNAS făcea deconturi către medicii de familie pentru 27 de milioane de români, deși în scripte figurau doar 22 de milioane. După recensământul din toamna anului trecut, populația a scăzut la 19,24 de milioane de locuitori.
La Buzău, potrivit dr. Nina Mihai, directorul medical al CJAS, “după informatizare este aproape imposibil să se mai facă fraude, pentru că acestea ar fi imediat identificate”. Faptul că există pe listele celor 203 cabinete de medicina familiei 384.484 de asigurați și încă 48.927 de neasigurați (total 433.411 persoane), în timp ce la ultimul recensământ au fost înregistrați 432.054 de buzoieni, este pus pe seama faptului că unii medici pot avea pe liste și pacienți din alte județe (în localitățile de graniță).
Goana după asigurați
Chiar președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoaie, atrage atenția că unii medici, în goana după asigurați, uită de pacienți. „Finanțarea serviciilor medicale și a sistemului de sănătate influențează comportamentul medicilor. Presați de către decidenți, unii medici uită mesajele umaniste ale profesiei și confundă pacienții cu asigurații. Participarea la câteva dezbateri privind contractul-cadru și finanțarea actelor medicale mi-au atras atenția asupra unei concepții primejdioase pentru profesia medicală: a considera că doar asigurații sunt pacienți și că neasigurații, chiar atunci când sunt bolnavi, nu trebuie să beneficieze de asistență medicală. De aceea, aș vrea să reamintesc că de la apariția profesiei medicale unul dintre principiile de bază l-a constituit nediscriminarea, indiferent de motiv. Medicilor care sunt preocupați de raționalizarea bugetului sănătații, trebuie să le reamintesc un fragment din rugăciunea lui Maimonides: <… să fiu de-a pururi gata a le da deopotrivă ajutor celui bogat și celui sărac, celui bun și celui rău, celor ce iubesc și celor ce urăsc și nu mă lăsa să văd în cel bolnav altceva decât omul… >. Pentru medic, a acorda asistență medicală omului bolnav nu poate fi condiționat de statutul său de asigurat sau neasigurat. Pentru decidenți, există aceeași obligație de a realiza un sistem de sănătate capabil să-i protejeze atât pe asigurați, cât și pe cei care se află în imposibilitatea de a-și plăti serviciile medicale”, susține prof. dr. Astărăstoaie.
Verificarea pacienților
„Prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 29 din 20 ianuarie 2011 s-au modificat prevederile Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Unic Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Astfel, furnizorii de servicii medicale aflați în relații contractuale cu CJAS Buzău pot vizualiza calitatea de asigurat a pacientului prin accesarea aplicației instalată pe site-ul CNAS, la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online, unde vor introduce CNP-ul pacientului. Prin această modificare legislativă s-a redus numărul asiguraților care, zilnic, solicitau adeverințe de asigurat (aproximativ 150 persoane/zi). Adeverința de asigurat este necesară doar în cazul în care mesajul generat de aplicație este cel de <persoană neasigurată>, condiție în care pacientul va face dovada calității de asigurat, fie cu documentele prevăzute în legislație, fie cu adeverința de asigurat obținută de la Casa de asigurări la care se află în evidență”,explică președintele CJAS Buzău, Laura Cîrcei.
Obligațiile asiguraților
„Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de actuala legislație, asigurații trebuie să știe că au, la rândul lor, anumite obligații, astfel încât să se elimine disfuncționalitățile, atât pentru ei, cât și pentru medici și, respectiv, pentru noi: să se înscrie pe lista unui medic de familie; să anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate; să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru; să anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și Casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau ale încadrării sale într-o anumită categorie de asigurați; să respecte cu strictețe tratamentele și indicațiile medicului curant; să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar; să achite contribuția datorată Fondului de sănătate; să prezinte furnizorului de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat”, precizează Biroul de presă al CJAS.