Judeţul Buzău se încăpăţânează să nu cedeze locul fruntaş pe ţară în ceea ce priveşte numărul beneficiarilor de venit minim garantat.
Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, 11.496 persoane din judeţul nostru au beneficiat de acest ajutor social în luna iunie, ceea ce poziţionează Buzăul pe locul doi la nivelul ţării după Dolj, unde numărul beneficiarilor este cu aproape 3.000 mai mare, şi înaintea Bacăului – 10.906, Galaţiului – 11.158 şi Teleormanului – 10.351 persoane.
Raportat la lunile trecute, numărul buzoienilor care au beneficiat de acest ajutor social a scăzut cu aproximativ 700 de persoane, însă cheltuielile administraţiilor locale se menţin destul de ridicate.
Conform datelor statistice, peste 12.000 de beneficiari ai Legii 416 erau înregistraţi în evidenţe în luna aprilie în judeţul Buzău, ceea ce înseamnă 2,54% din totalul populaţiei, potrivit unui raport al Ministerului Muncii; suma medie pe care statul o plăteşte în contul asistatului social este de aproape 280 de lei. Conform aceluiaşi raport, lunar peste 3,2 milioane de lei sunt cheltuite de primării pentru a susţine din punct de vedere financiar viaţa celor nevoiaşi, în schimbul banilor aceştia fiind obligaţi de lege să presteze muncă în folosul comunităţii. Realitatea este însă alta în judeţ. Dacă la nivel municipal asistaţii social sunt mobilizaţi să participe la diverse lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi, în mediul rural activitatea lor aproape că lipseşte.
Conform legii, aceştia trebuie să se înregistreze ca şomeri în vederea încadrării într-un loc de muncă, dar şi aici se iveşte un impas. Unii dintre beneficiari nu au nici cele 8 clase care să îi facă atractivi în faţa angajatorilor, iar alţii nu doresc sub niciun chip să muncească.
Mii de persoane îşi însuşesc venitul minim garantat, sunt de părere autorităţile, nemeritat, şi asta din cauza unor lacune legislative.
În topul comunelor buzoiene cu cei mai mulţi beneficiari ai venitului minim garantat se menţine Râmnicelu, cu populaţie majoritară de etnie romă, unde erau în evidenţe peste 600 de beneficiari, municipiul Rîmnicu Sărat, oraşul Pogoanele, comunele Luciu, Vipereşti, Smeeni şi Calvini.
La nivel naţional, suma totală plătită în iunie pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 64 milioane lei, valoarea medie fiind de 277,44 lei de persoană, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
În iunie, au beneficiat de acest ajutor social 230.699 persoane. De asemenea, la finele lunii iunie erau suspendaţi de la plată 21.366 beneficiari, cei mai mulţi din Dolj – 1.202, Bacău – 1.198 persoane, Vaslui – 1.036.
Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Bucureşti – 334,93 lei, Sălaj – 332,62 lei, Bihor – 314,89 lei, Mureş – 318,30 lei, Covasna – 308,31 lei şi Harghita – 303,85 de lei.
De asemenea, în iunie au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc) în contul acestui ajutor în sumă de 223.997 lei.
Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei.
Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.
Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Nivelul lunar al venitului minim garantat se raportează la indicatorul social de referinţă (ISR). Începând cu data de 1 ianuarie 2017, acest nivel este de 141.5 lei pentru persoană singură, 225 lei pentru familiile formate din două persoane 225 lei; 357 lei pentru familiile formate din trei persoane, 433,5 lei pentru familiile formate din patru persoane, 527 lei pentru familiile formate din cinci persoane şi câte 36,5 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane.