Nepotul Anei Pauker, în vizită la fosta închisoare din Rîmnicu Sărat

   Devenit un adevărat „memorial al durerii“, Penitenciarul de la Rm. Sărat, supranumit şi Închisoarea Tăcerii, revine, an de an, în atenţia unei ţări întregi, odată cu organizarea taberei de vară a  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

   În preajma taberei (21-28 august), presa centrală vine cu o dezvăluire interesantă a paznicului fostei închisori. Mai exact, evz.ro scrie că paznicul penitenciarului – unde a fost asasinat fruntaşul ţărănist Ion Mihalache (în martie 1963), dar şi alţi lideri ai partidelor istorice, cât şi mărturisitori ai credinţei (clerici greco-catolici şi romano-catolici), laolaltă cu mulţi alţi indezirabili – susţine că, în 2014, penitenciarul a fost vizitat de un bărbat care s-a recomandat drept… nepotul ­si­nistrei bolşevice Ana Pauker.

   În exclusivitate pentru ,,Evenimentul Zilei“, paznicul – care, totodată, are şi funcţia de ghid al fioroasei temniţe (având grijă de incintă pe parcursul ultimilor 15 ani) – a povestit straniul episod.

   Din datele oficiale, după 1940 au fost transferate la Râmnicu Sărat Ana Pauker şi Liuba Chişinevschi, aspect speculat ulterior de propaganda comunistă. Astfel, într-un articol din 1950, regimul comunist blama condiţiile şi tratamentul aplicat fruntaşelor comuniste în închisoarea de la Râmnicu Sărat.

Cine a fost Ana Pauker

   Fruntaşa comunistă Ana Pauker a fost lideră a grupării promoscovite „Pauker“, care a controlat, până în anul 1952, Partidul Comunist Român. În plină perioadă de stalinizare a României, a fost vice prim-ministru şi ministru de Externe. A urcat în ierarhia comunistă graţie lui Stalin şi a fost ,,mazilită” tot din ordinul său.

   În România anilor ‘50 i se spunea ,„Stalin cu fustă”, dar notorietatea internaţională şi-a câştigat-o când a apărut pe coperta revistei „Time“, în septembrie 1948, cu titlul „Cea mai nemiloasă femeie din lume”. A fost prima femeie ministru de externe din istoria lumii. Temuta tovarăşă Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, nepoata rabinului din Codăeşti, judeţul Vaslui, a intrat în Partidul Comunist încă de la înfiinţarea lui, în 1921, şi a fost racolată de Moscova ca agent sovietic. După un trecut ilegalist plin de adrenalină, după câteva arestări, este eliberată de sovietici, în 1940, în schimbul unui patriot român, arestat de ruşi după ocuparea Basarabiei. La Moscova a fost consiliera lui Stalin pe „probleme româneşti“, a fost numită în conducerea Cominternului, iar în iunie 1943 devine preşedinta Comitetulul Naţional Român de la Moscova, cu grad de colonel.

   Deşi îi plăcea să înceapă cuvântările cu declaraţia tăioasă „Stalin mi-a spus urmă­toarele…” în 1953, cu voie de la Moscova, stalinista Ana Pauker a fost epurată în mod stalinist şi acuzată de „cosmopolitism“. Arestată la domiciliu, în locuinţa ei din Cotroceni, a trăit din traduceri pentru Editura Politică şi a murit în 1960 de cancer la sân. „Tovarăşa de fier”, temuta tovarăşă Ana, care poartă răspunderea stalinizării României, a fost reabilitată discret de regimul Ceauşescu.

   Ana Pauker a avut cinci copii: Tanio, Vlad, Tatiana (Brătescu), Masha (Marie), Alexandru (înfiat).