Anul viitor, domnul primar al nostru, al tuturor buzoienilor, aniversează 16 ani de glorioasă administrare a urbei.
Anul viitor, domnul primar al nostru, al tuturor buzoienilor, aniversează 16 ani de glorioasă administrare a urbei. Vă invit să facem un exercițiu mental de aducere aminte: ce a făcut în acest răstimp tânărul PD-ist care îl învingea surprinzător pe mult mai puternicul om politic PSD-ist, la acea dată, Viorel Constantinescu. Ce realizări vor rămâne spre admirația posterității?
Această analiză pe care v-o propun nu este întâmplătoare. Durata mandatelor actualului primar o va echivala pe cea a primarului Nicu I. Constantinescu, care în perioada 1883-1905, cu intermitențe, a administrat urbea noastră aproximativ 17 ani.
Acum, la peste 100 de ani, prezența fostului primar Nicu I. Constantinescu este încă vie în inima arhitecturală a orașului nostru. Clădirea Primăriei edificată în timpul mandatelor sale a fost și rămâne simbolul Buzăului. Edificată prin munca a 100 de lucrători timp de trei ani (1899-1903), clădirea l-a făcut pe marele istoric N. Iorga să afirme că “va fi, neîndoielnic, cea mai frumoasă primărie din țară și o podoabă de mare preț pentru Buzău”.
Tot în acea perioadă, după un război aprig cu Episcopia și cu statul român, edilul trece în patrimoniul orașului și Parcul Crâng. Ca urmare a acestei realizări, astăzi ne mai putem bucura de unul din cele mai frumoase parcuri din țară, care “dacă ar fi rămas statului, poate, până acum, era la pământ” (așa cum a apreciat Dimitrie Ionescu în lucrarea sa din 1979 “Istoria orașului Buzău”).
Cel mai îndrăgit loc de promenadă al buzoienilor, de la adolescenți îndrăgostiți și până la bunicii care își plimbă nepoțeii de mână, atât astăzi, cât și pe parcursul celor 120 de ani de când a fost creat, Bulevardul Crângului (strada Nicolae Bălcescu) este o altă realizare majoră a primarului Constantinescu. Acesta a făcut primul plan de sistematizare a orașului, precum și primele lucrări în acest sens, modificând și modernizând Buzăul, inclusiv în zona Cuza Vodă, unde a construit Hala de carne și pește (Actualul “Bazar”). Tot în acea zonă a construit un abator modern pentru timpurile acelea, destinat să înlocuiască barăcile din scânduri în care se sacrificau la acea dată 4.450 de animale anual.
De asemenea, rămâne de referință încă și astăzi Turnul de apă din Crâng, care a fost construit tot pe vremea sa, fiind cea mai bună sursă de apă potabilă identificată în oraș. Pentru o populație care la acea dată nu depășea 20.000 de oameni, el a introdus o conductă de distribuire a apei potabile în lungime de 5 kilometri și a creat racordurile pentru alimentarea cu apă potabilă pentru o bună parte din populația orașului.
Chiar dacă nu s-au păstrat până astăzi, pavarea cu dale a centrului orașului și a trotuarelor străzilor principale, iluminarea unei bune părți a străzilor de la acea vreme, precum și sistemul de salubritate creat de el au determinat intrarea Buzăului în rândul celor mai moderne orașe din țară.
Pentru că în 1894, dintre cei 19.427 de locuitori ai săi, Buzăul avea 63,3 la sută analfabeți și, din cele opt școli existente, doar una avea un local propriu, Nicu I. Constantinescu, la inițiativa și a lui Basil Iorgulescu, a construit clădirea în care astăzi se află Colegiul B.P.Hsdeu. Până la finalul mandatelor sale, s-au realizat edificii pentru toate școlile din oraș.
Multe planuri ale sale au rămas spre a fi înfăptuite de către succesorii săi. Cu toate acestea, avocatul Nicu I. Constantinescu, primar al unei comune, la acea vreme, denumită Buzău, a luminat fața arhitecturală a urbei noastre pentru cel puțin un secol și ne-a făcut pe noi, buzoienii, trăitori în această perioadă de timp, să ne mândrim cu rezultate eforturilor sale.
Ce rămâne după cei 16 ani de mandat ai primarului Boșcodeală pentru generațiile acestui secol XXI?
Nicio construcție semnificativă edificată, nicio școală sau grădiniță nouă construită.
Vor rămâne doar în cronici câteva realizări efemere, utile, dar nu marcante. Ce va rămâne peste un secol spre admirația strănepoților noștri? Cele două ronduri de la intrările în oraș? Coafatul electoral al parcurilor Crâng și Tineretului? Asfaltatul permanent trecător al unora din străzile urbei? Bucățica de centură ocolitoare a orașului?
Oare milioanele de euro îngropate în rețelele de termoficare, ce nu mai sunt utile astăzi decât unei jumătăți a populației orașului, vor fi apreciate de buzoianul anului 2111? Sau poate doar faptul că s-a făcut, în sfârșit, canalizarea și asfaltarea parțială a cartierelor Poștă și Mihai Viteazu va aduce și în viitor aminte de actualul primar.
Poate că pensionarii (șahiști) din Crâng sau aceia cărora le e frică de schimbare îi vor da actualului primar girul ca să devină cel mai ‘’longeviv’’ edil. Poate că unele grupuri ce își urmăresc interesele meschine, pentru obținerea unui profit pe care în alte condiții nu l-ar obține, vor ca domnul Constantin Boșcodeală să fie reales în 2012. Dar oare ce vor face ceilalți buzoieni? Care va fi atitudinea din 2012 a buzoienilor care nu vor să-și vadă copiii plecând de lângă ei pentru a-și găsi un trai mai bun, a oamenilor de afaceri care trebuie să își desfășoare majoritatea activităților în altă parte, întrucât, aparent, orașul nostru nu are nevoie de ei sau buzoienii care vor ca orașul lor să fie mai mult decât un McDrive aflat la intersecția celor mai importante rute de transport românești.
Lucian Alexandru SĂLCUȚAN este avocat, director general OPINIA