*Sătenii se tem să-şi mai cultive terenurile din cauza atacurilor sălbăticiunilor
*Sătenii se tem să-şi mai cultive terenurile din cauza atacurilor sălbăticiunilor
La fel cum ne-au semnalat şi sătenii din alte comune din judeţ, gospodarii din Pardoşi se plâng că nu mai ştiu cu ce să cultive terenurile, pentru a stopa în vreun fel pagubele produse de mistreţi.
Plângerile gospodarilor sunt considerate îndreptăţite de către primarul Nicuşor Ştefan, care susţine că în ultimii ani efectivele de mistreţi sunt tot mai mari. “Din păcate, am ajuns ca cel mai greu să ne descurcăm cu terenurile arabile. Oamenii nu mai ştiu ce să cultive, din cauza efectivelor mari de mistreţi care distrug tot ce întâlnesc. Oamenii investesc 12-15 milioane lei vechi pe un hectar de porumb şi nu au ce să recolteze toamna. Este foarte greu să-i mai încurajezi pe oameni să-şi muncească terenurile”, ne-a declarat primarul Nicuşor Ştefan.
De asemenea, reprezentanţii administraţiei locale consideră că soluţia salvatoare ar trebui să vină din partea instituţiilor centrale, care ar trebui să aprobe cote de vânătoare mai mari în zonele în care apar astfel de probleme.
Cazurile atacurilor de mistreţi din Pardoşi nu sunt singulare, astfel de evenimente fiind raportate în mai multe comune din zona colinară şi de munte a judeţului. Un exemplu de acest gen este cazul gospodarilor din Chiojdu, comună în care muntenii au ajuns să îşi păzească porumbul mai ceva decât în Evul Mediu de atacurile turmelor de mistreţi.
Cum sălbăticiunile îşi fac de cap mai ales pe timp de noapte, gospodarii care au terenul agricol la marginea pădurii au nopţi albe în campania agricolă de toamnă, păzind în adăposturi improvizate lanurile de porumb. De teamă să nu ajungă ei victime ale mistreţilor, gospodarii aprind focuri la marginea porumbului, bat în obiecte metalice pentru a face zgomot şi îşi îndeamnă câinii să latre pentru a ţine la distanţă prădătorii.