*“Oamenii își fac garduri, dar mistreții le distrug sau trec peste ele”, ne-a declarat Iosif Ioana, agentul agricol al primăriei locale
Semnalele privind pagubele produse sătenilor din cauza creșterii efectivelor de mistreți se înmulțesc, de această dată localnicii din comuna Mărgăritești plângându-se că au ajuns să se teamă să își mai cultive terenurile, pentru că de cele mai multe ori toamna nu mai au ce să recolteze din cauza stricăciunilor produse de animale.
*“Oamenii își fac garduri, dar mistreții le distrug sau trec peste ele”, ne-a declarat Iosif Ioana, agentul agricol al primăriei locale
Semnalele privind pagubele produse sătenilor din cauza creșterii efectivelor de mistreți se înmulțesc, de această dată localnicii din comuna Mărgăritești plângându-se că au ajuns să se teamă să își mai cultive terenurile, pentru că de cele mai multe ori toamna nu mai au ce să recolteze din cauza stricăciunilor produse de animale.
Agentul agricol din cadrul Primăriei Mărgăritești Iosif Ioana spune că gospodarii nu mai știu prin ce metode să asigure protecția terenurilor cultivate, întrucât nici chiar împrejmuirile nu mai sunt un obstacol pentru mistreți. Astfel, pe lângă culturile de cartofi sau de porumb distruse an de an, pentru unii gospodari situați la marginea satelor situația este cu atât mai gravă, întrucât mistreții nu se sfiesc să intre chiar în curțile oamenilor. “La noi mistreții fac prăpăd pe unde trec. Oamenii muncesc de cele mai multe ori degeaba. |și fac garduri, dar mistreții le distrug sau trec peste ele fără mari probleme. Pe vremea CAP-ului aveam suprafețe însemnate cultivate cu cartofi, pentru că era o cultură care chiar se dezvolta bine pe terenurile noastre. Acum nu mai are curaj nimeni să pună cartofi pe vreun teren neîmprejmuit cu simț de răspundere, pentru că nu ar mai putea să recolteze nimic”, ne-a declarat Iosif Ioana, agentul agricol al primăriei locale.
Cazurile atacurilor de mistreți din Mărgăritești nu sunt singulare, astfel de evenimente fiind raportate în mai multe comune din zona colinară și de munte a județului. Un exemplu de acest gen este cazul gospodarilor din Chiojdu, comună în care muntenii au ajuns să își păzească porumbul mai ceva decât în Evul Mediu de atacurile turmelor de mistreți. Pentru a opri sălbăticiunile, gospodarii care au terenul agricol la marginea pădurii au nopți albe în campania agricolă de toamnă, păzind în adăposturi improvizate lanurile de porumb, aprind focuri, bat în obiecte metalice pentru a face zgomot și își îndeamnă câinii să latre pentru a ține la distanță prădătorii. Un alt caz asemănător este cel al localnicilor din comuna Pardoși, primarul Nicușor Ștefan considerând că în aceste condiții este foarte greu să-i mai încurajezi pe oameni să-și muncească terenurile. “Din păcate, am ajuns ca cel mai greu să ne descurcăm cu terenurile arabile. Oamenii nu mai știu ce să cultive din cauza efectivelor mari de mistreți care distrug tot ce întâlnesc. Oamenii investesc 12-15 milioane lei vechi pe un hectar de porumb și nu au ce să recolteze toamna”.
|n aceste condiții, reprezentanții administrațiilor locale din aceste comune consideră că soluția salvatoare ar trebui să vină din partea instituțiilor centrale, care ar trebui să aprobe cote de vânătoare mai mari în zonele în care apar astfel de probleme.