La a doua rectificare bugetară din 2013, programată pentru această săptămâna, Guvernul Ponta s-a trezit că nu mai are bani nici măcar pentru cârpelile de genul „luăm de la unii şi dăm la alţii” şi, ca atare, se va urma principiul „luăm de la toată lumea”.
Încasările bugetare sunt cu 3,8 miliarde de lei mai mici decât cele estimate, aşa încât este nevoie de o rectificare bugetară negativă, a spus premierul Victor Ponta, explicând că avem „resurse mai puţine până la sfârşitul anului”. Ceea ce înseamnă că vor exista reduceri de cheltuieli de la toate ministerele.
Nivelul greşit estimat al veniturilor nu este primul din acest an. Şi la rectificarea anterioară a bugetului general consolidat, din luna iulie, veniturile au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei. Practic, de la începutul anului, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată de Guvern inclusiv prin procesul de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi nerealizarea profitului estimat la Banca Naţională a României.
Supărare pe ANAF
În aceste condiţii, Victor Ponta i-a cerut ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, să prezinte scenarii realiste pentru bugetul anului 2014, pe baza „estimărilor mai realiste ale ANAF”, pentru a se şti „ce putem să scădem şi ce putem să oferim mai mult”. Totodată, în faţa presei, Guvernul s-a arătat îngrijorat de activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar premierul a cerut îmbunătăţirea performanţei instituţiei, astfel încât până la finalul anului să fie atins nivelul de colectare prevăzut la începutul lui 2013.
„Premierul, în cadrul şedinţei de guvern, şi-a exprimat încă o dată preocuparea referitoare la maniera în care se colectează veniturile prin intermediul ANAF. A fost o solicitare generală, o continuare a solicitării pe care a mai făcut-o public şi cu alte ocazii, de îmbunătăţire a activităţii şi de preocupare, îngrijorare a felului în care această activitate a ANAF în momentul de faţă se reflectă într-o colectare sub-optimală a fondurilor la bugetul de stat”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada. Întrebat în ce mod ar trebui îmbunătăţită colectarea veniturilor la buget şi cu cât anume, acesta a spus că este vorba de atingerea ţintelor convenite la începutul anului. „Nu s-au formulat procente, îmbunătăţirea se referă la atingerea obiectivelor de colectare a veniturilor aşa cum sunt ele operaţionalizate în bugetul estimat la începutul anului, cât ne-am propus să colectăm anul acesta. Asta ar însemna să fie îmbunătăţirea activităţii, să ajungem la acel nivel”, a adăugat Mirel Palada.
Guvernul va efectua o analiză la sfârşitul anului şi, dacă va constata că ANAF „tot nu funcţionează”, precum s-a exprimat Victor Ponta, se pare că şeful Agenţiei va fi schimbat. ANAF este condusă de Gelu Ştefan Diaconu, de la sfârşitul lunii aprilie.
Cauza principală: evaziunea fiscală
Ca de obicei, Guvernul se învârte în jurul… pomului. Pentru că principala explicaţie privind neîncasarea veniturilor bugetare este imensa evaziune fiscală din economie. Ca atare, Victor Ponta degeaba întreabă acum pe la ANAF despre ceea ce ar fi făcut. Răspunsul l-a primit deja din luna iunie, de la Consiliul Fiscal. În Raportul său anual, instituţia arăta că, anul trecut, evaziunea fiscală a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de euro (aproape 14% din PIB), iar cea mai mare parte este generată la TVA (60%). Din contribuţiile sociale bugetul mai pierde 24%, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru”, adică a salariaţilor care lucrează în economia subterană.
În aceste condiţii, România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare, acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale mai puţin decât media europeană. În opinia Consiliului Fiscal, dacă ar fi colectate la maxim impozitele şi taxele, veniturile bugetare, ca procent din PIB, ar fi peste media europeană.
Miza: Măsurile populiste din 2014
La ultima şedinţă a Uniunii Social Liberale, premierul Victor Ponta a lansat în discuţie anumite scenarii privind creşterea unor taxe printre acestea aflându-se creşterea cotei unice la 22% şi scăderea TVA la 22%. Acesta a recunoscut că sunt probleme cu încasările la buget şi că la Ministerul de Finanţe sunt în lucru mai multe scenarii care urmează să fie prezentate Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.
„La şedinţa USL mi s-a părut normal să informez pe toţi cei care nu sunt în Guvern că o să avem o rectificare negativă şi că anul viitor nu putem atinge toate ţintele: să şi scădem contribuţiile de asigurări sociale, să şi creştem salariile, să şi creştem pensiile, să şi creştem cofinanţarea. Pur şi simplu nu merge, matematica nu ascultă de discursurile de la televizor”, a spus Ponta.
Discuţiile din USL vin în contextul în care delegaţia FMI se află în România pentru a conveni cu guvernul coordonatele economice pe baza cărora se va construi bugetul pentru anul viitor. Principala problemă ridicată în discuţii este nerealizarea veniturilor, în condiţiile în care România a solicitat Uniunii Europene activarea clauzei pentru investiţii, o sumă necesară pentru cofinanţarea necesară accesării fondurilor structurale şi de coeziune, sumă care va fi contabilizată în deficit. La aceasta se adaugă intenţia guvernului de a creşte salariile şi pensiile anul viitor. Aplicarea tuturor acestor măsuri trebuie făcută la pachet cu încadrarea în ţinta de 3% deficit, greu de realizat însă în condiţiile neîncasărilor la buget.
O taxare dezechilibrată pe categorii de impozite
În esenţă, cota unică de 16%, comparativ cu ţările europene, este mică, doar Bulgaria având o taxa mai redusă. Cu toate că în Ungaria taxa este tot de 16%, iar în Cehia de 15%, în realitate acestea sunt mai mari, întrucât acolo se aplică la salariul brut plus contribuţiile sociale ale angajatorului. Comparativ, în România, cota se aplică salariului brut minus contribuţiile sociale ale angajatului. În aceste condiţii, cota de impozitare în Cehia sau în Ungaria este de fapt de peste 20%. Ca atare, după standardele europene, cota unică de la noi este mică, dar, în acelaşi timp, România are nevoie să rămână competitivă pentru a atrage investiţii străine directe, pentru că avem o economisire internă foarte scăzută şi un necesar de investiţii foarte mare. Ţara este slab dezvoltată, se află printre cele mai sărace din Europa. Are nevoie de investiţii străine masive pentru a converge către nivelul european de dezvoltare.
Pe de alta parte, cota de TVA de 24% este mare, în condiţiile în care maximul admis în Uniunea Europeana este de 25%. La CAS, taxarea este foarte ridicată, iar în aceasta zonă există şi probleme foarte serioase legate de colectare, ca de altfel şi la TVA. La impozitul pe profit, cota este relativ scăzută. Deci, în esenţă, nivelul taxelor pe care îl avem acum este similar mediei europene, deşi este destul de dezechilibrat pe categorii de impozite. Adica unele foarte mici comparativ cu standardele europene, altele foarte ridicate.