Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Mişcarea Populară cu privire la modificările aduse de Parlament legilor televiziunii publice şi radioului public, pe care le-a declarat neconstituţionale. În cazul Legii Societăţii Române de Televiziune, doar unele articole au fost declarate neconstituţionale, Curtea urmând să anunţe care au fost criticile admise. Senatul a adoptat, la finalul lunii iunie, în calitate de cameră decizională, o serie de modificări la legea TVR şi la legea Radioului public, una dintre cele mai importante fiind separarea funcţiilor de preşedinte de cea de director general ale celor două instituţii.
Curtea Constituţională a dezbătut miercuri sesizarea depusă de PNL şi PMP privind modificările aduse la finalul lunii iunie legii Societăţii Române de Televiziune şi legii Societăţii Române de Radio, despre care spun că vor compromite iremediabil statutul, organizarea şi funcţionarea celor două servicii publice autonome de interes naţional, reglementate şi de Constituţie: ,,Pentru o serie întreagă de argumente constituţionale şi juridice, PNL solicită CCR să declare, în integralitate, neconstituţională această lege care, în opinia PNL, va compromite iremediabil statutul, organizarea şi funcţionarea celor două servicii publice autonome de interes naţional, reglementate şi de legea fundamentală a României”, susţine PNL într-un comunicat de presă.
PNL a arătat, în sesizarea adresată CCR, că Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă (L263/2016) în şedinţa din data de 20 iunie 2017, dar cu un conţinut substanţial modificat faţă de forma dezbătută şi adoptată de prima cameră sesizată (Camera Deputaţilor) încălcând astfel principiul bicameralismului: ,,Pe fond, propunerea legislativă, astfel cum a fost adoptată, încalcă principii şi drepturi constituţionale şi nu clarifică statutul juridic al SRR şi SRTv ca urmare a schimbării modalităţii de finanţare introduse prin Legea nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se arată în sesizarea depusă de liberali la CCR. Totodată, PNL a arătat în sesizarea către CCR că Guvernul României a transmis Senatului, în luna martie a acestui an, punctul său de vedere negativ cu privire la propunerea legislativă criticată, iar Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului a emis, de asemenea, un aviz negativ încă din 14 iunie 2016.
PNL a subliniat, în sesizarea adresată CCR, că noua lege anulează practic obligaţia constituţională a statului român de a sprijini întărirea legăturilor cu românii din afara graniţelor sub aspect identitar, etnic, cultural, lingvistic sau religios. Astfel, prin noua lege, arată PNL, s-a abrogat în integralitate norma (art.42) care prevedea finanţarea producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate străinătăţii, blocând astfel activitatea Radio România Internaţional şi TVR Internaţional. În schimb, mai spun aceştia, din fondurile alocate celor două societăţi de la bugetul de stat, vor fi finanţate şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale.
Liberalii mai susţin că prin separarea funcţiilor de preşedinte-director general, PSD urmăreşte de fapt să scoată de sub controlul Parlamentului funcţia executivă, punând-o în sarcina unui director general care va avea majoritatea atribuţiilor executive, derobat de orice răspundere faţă de Parlament, în timp ce Consiliul de Administraţie va avea un rol pur decorativ. ,,De asemenea, proiectul de lege a urmărit în 2017 schimbarea componenţei consiliilor de administraţie ale SRR şi SRTV, astfel încât acestea să nu-şi mai încheie mandatul la termen, ci mult mai devreme, şi să dispună de o majoritate confortabilă, conform algoritmului politic stabilit de alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016”, mai arată PNL în sesizarea depusă la CCR.
,,PNL a contestat însăşi esenţa acestui demers legislativ“
Ministrul Culturii, senatorul PSD de Buzău Lucian Romaşcanu, iniţiator al celor două legi contestate de liberali şi de populari, a declarat, pentru OPINIA, că decizia Curţii Constituţionale va întârzia procesul de adoptare a acestei legi: ,,Am constatat cu surpriză decizia Curţii Constituţionale; nu comentăm deciziile Curţii, vom aştepta motivarea şi, cu certitudine, vom acţiona în consecinţă. Însă, din păcate, contextarea făcută de PNL a excedat eventualele probleme de bicameralism şi, din păcate, ne vedem în situaţia de a opri un proces legislativ de substanţă în ceea ce priveşte radioul şi televiziunea publice. Din păcate, vom aştepta, vom vedea ce trebuie făcut, dar procedurile parlamentare vor întârzia procesul de adoptare a acestei legi, aceasta este situaţia, ne vom conforma hotărârii Curţii”, a spus Romaşcanu.
Acesta arată că liberalii au contestat ,,însăşi esenţa” celor două legi, care statuau separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie, atât în cazul radioului, cât al televiziunii publice: ,,Legat de contestaţia PNL, aş reveni să spun cât de departe este de normalitate o contestaţie care subliniază că separarea funcţiei executive de palierul de coordonare, şi anume de preşedinte, este o îndepărtare de controlul parlamentar. Tot timpul am spus că avem nevoie de conduceri profesioniste în instituţiile statului, este exact ceea ce această lege voia să facă, iar Partidul Naţional Liberal, printr-o voce extrem de puţin autorizată, a doamnei senator Scântei (Iulia Scântei, vicepreşedinte al Senatului, care deţine şi calitatea de membru în Comisia pentru Cultură şi Media din Senat, n.r.), a contestat însăşi esenţa acestui demers legislativ. Conducerea executivă trebuie să fie independentă de politic, trebuie să răspundă în faţa Consiliului de Administraţie, ca peste tot în lume, pe criterii de performanţă, pe criterii economice foarte clar stabilite prin contractul de management”, a mai declarat, pentru OPINIA, ministrul Culturii, senatorul PSD de Buzău Lucian Romaşcanu.