- Alături de ea, alţi 12 inspectori şcolari generali şi-au pierdut peste noapte funcţiile
Notificarea primită prin fax vineri, în jurul orei 22.00, în 13 dintre inspectoratele judeţene din ţară, inclusiv la Buzău, a produs stupoare.
Florina Stoian a fost revocată din funcţia de inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Buzău printr-un fax trimis vineri, la ora 22.00, de către ministrul Educaţiei. Alături de ea, în aceeaşi situaţie se află şefii inspectoratelor şcolare din alte 12 judeţe: Caraş-Severin, Ialomiţa, Ilfov, Brăila, Vrancea, Constanţa, Sibiu, Olt, Arad, Tulcea, Mehedinţi şi Călăraşi. Situaţia este cu atât mai curioasă cu cât Florina Stoian, la fel ca cei mai mulţi dintre cei vizaţi, ocupa funcţia prin concurs ceea ce îi garantează postul pe o perioadă de patru ani. În plus, niciunul dintre cei revocaţi nu a fost înştiinţat în prealabil de către oficialii din minister în legătură cu abateri grave.
Ordinul ministrului Educaţiei Liviu Pop ridică nişte semne de întrebare. Parafrazând un clasic în viaţă, pe fostul premier Adrian Năstase, am putea spune: „nu cred în faxurile de vineri seara”. Năstase declara în 2001, în momentul în care un procuror a îndrăznit să aresteze pe fiul prefectului PSD de Bihor că nu crede în arestările de vineri seară, aluzie la faptul că în aceea perioadă instanţele nu funcţionau în week-end, ceea ce făcea ca orice mandat de arestare emis vineri după-amiază să nu poată fi contestat până luni.
Pe aceeaşi idee se pare că a mers şi ministrul Liviu Pop când a trimis faxul vineri seara, mizând pe faptul că în week-end presa nu este la fel de activă, iar până luni „bomba” se va dezamorsa.
De ce este totuşi curios ordinul ministrului Liviu Pop?
• Oricare dintre cei 13 inspectori şcolar generali ar putea avea probleme manageriale care le pot fi reproşate, dar în acest caz, Ministerul Educaţiei ar avea tot interesul să le facă publice înainte de a trimite faxul cu revocările surpriză. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, toate cele 13 faxuri sunt trase la indigo, reproşându-le inspectorilor că nu au trimis la Ministerul Educaţiei o situaţie cu starea învăţământului la nivel local, situaţie care se afla publicată pe site-ul IŞJ Buzău, şi un raport al auditului. „Această solicitare ne-a fost transmisă pe 17 iulie cu termen de predare pe 20 iulie. Era aproape imposibil de realizat acest lucru. Eram în concediu medical şi am trimis raportul pe 26 iulie”, explică Florina Stoian. Trimiterea unui document cu o întârziere de şase zile este totuşi prea puţin pentru a demite un inspector general cu concurs.
• Curios este şi momentul în care au fost trimise faxurile. De ce faxul nu a fost trimis în timpul programului, ci la ora 22.00. La Buzău, de exemplu, Florina Stoian avea să afle, sâmbătă, din presă de revocarea sa, moment în care s-a deplasat la sediul IŞJ, unde a găsit documentul surpriză, primit vineri la ora 22 şi 14 minute.
• Aşa cum era de aşteptat, cei 13 şefi de inspectorate sunt hotărâţi să îi facă ministrului Liviu Pop o plângere penală pentru abuz în serviciu. Până duminică însă Liviu Pop nu a oferit nicio explicaţie. Mai mult, deciziile de revocare nu sunt semnate de el, ci de secretarul de stat pentru învăţământ superior Gigel Paraschiv. „Am semnat în locul ministrului pentru că era plecat din Bucureşti vineri după-amiază şi, fiind singurul cu delegare de atribuţii pe semnătură, am semnat. A fost o echipă care a analizat activitatea tuturor inspectorilor şcolari generali pe contractul de managemnt şi s-a ajuns la concluzia că din toţi, un număr de 13 au mai multe puncte din contract, care nu au fost respectate. Diferă de la un caz la altul, sunt probleme diferite şi s-a luat decizia ca ei să fie eliberaţi din funcţii. În contractul de management scrie că trebuie să fie notificaţi cu două săptămâni înainte. E adevărat că ei au o evaluare anuală, dar asta nu împiedică ministerul să îi evalueze de câte ori consideră că este necesar”, a declarat pentru Mediafax Gigel Paraschiv.
• Dacă şefii de inspectorate pot fi revocaţi peste noapte, ce le garantează directorilor de şcoli cu concurs şi chiar profesorii titulari că nu vor avea aceeaşi soartă?
Venit în politică din rândul sindicaliştilor din Educaţie, Liviu Pop a reuşit de mai multe ori să ajungă în atenţia presei prin decizii controversate şi gafe monumentale.
1. În 2012, în calitate de ministrul interimar al Educaţie din Guvernul Ponta a schimbat rapid legislaţia şi conducerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), care avusese îndrăzneala să constate că Victor Ponta şi-a plagiat doctoratul. Demersul lui Pop a venit exact în momentul deliberărilor acelei comisii, astfel încât verdictul de plagiat să nu aibă puterea juridică.
2. În 2016, Liviu Pop scria, pe Facebook, că operaţia sa la „genunche” a decurs bine. Mesajul său însoţit de o poză de pe patul de spital nu a rămas trecut cu vedere, mai mulţi internauţi atrăgându-i atenţia că singura formă corectă a substantivului este „genunchi” şi nu „genunche”.
3. O altă gafă făcută de Liviu Pop este chiar din ziua audierii sale pentru funcţia de ministru în Guvernul Tudose. Atunci, el a afirmat că pentru prima dată în istorie, ministerul va fi condus de un reprezentant al învăţământului preuniversitar, ca şi cum ar fi uitat că tot el a mai condus Ministerul Educaţiei în primul Guvern Ponta.
4. Anul acesta, invitat la emisiunea „În faţa ta” de la Digi24, ministrul Liviu Pop a făcut o declaraţie demnă de Cascadorii Râsului: „În România, educaţia e gratuită conform Constituţiei. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic”.