Amenajarea centurii de est a municipiului Buzău ar putea fi repusă pe tapet cu ocazia unor discuţii planificate a avea loc la Ministerul Apelor şi Pădurilor, unde ministrul buzoian Adriana Petcu vrea să-i aducă la aceeaşi masă pe juriştii Primăriei şi ai Direcţiei Apelor, împreună cu experţi în domeniu, astfel încât să fie găsită o soluţie în urma căreia cele două poduri pe peste râul Buzău, cel de la Mărăcineni şi cel de la Vadu Paşii, să aibă o legătură rutieră directă.
Digul se află în patrimoniul public al statului, administrat de Direcţia Apelor Buzău–Ialomiţa, iar coronamentul digului constituie, pe circa trei kilometri lungime, între cele două poduri, infrastructură pentru şoseaua de centură de est a municipiului Buzău, care este în administrarea Primăriei. Municipalitatea nu asfaltează drumul de peste dig întrucât acesta nu-i aparţine şi nu primeşte acordul Ministerului Apelor, prin administratorul zonal al obiectivului, dat fiind că digul este fisurat şi trebuie mai întâi reparat.
„Sunt probleme, pentru că există, pe de o parte, proiectul de refacere a digului şi proiectul de realizare a centurii de est a municipiului. Experţii nu se înţeleg între ei. Ce pot să vă promit eu este că o să organizez o şedinţă la care o să-i pun faţă în faţă. În maximum două luni voi veni în faţa dumneavoatră cu un răspuns la această problemă ridicată”, a declarat Adriana Petcu, ministrul Apelor şi Pădurilor, cu ocazia vizitei la Buzău pe care a făcut-o alături de premierul Sorin Grindeanu şi de vicepremierul Sevil Shaiddeh.
Traficul din ce în ce mai aglomerat a determinat municipalitatea buzoiană să lanseze, în anul 2007, proiectul de construire a unui drum ocolitor care să lege între ele ieşirile din oraş spre Focşani şi Brăila. Conform proiectului, jumătate din şoseaua de centură ar trebui amenajată pe vechiul drum de pe digul râului Buzău, dintre podurile Mărăcineni şi Vadu Paşii, iar cealaltă jumătate, de aproximativ doi kilometri lugime, pe Drumul Comunal 15, pe care municipalitatea a apucat să-l treacă în administrarea Companiei de Drumuri Naţionale.
De altfel, primarul Constantin Toma spunea, la începutul aceastui an, că proiectul privind centura de pe digul Buzăului nu este unul fezabil pentru municipalitate, dat fiind că punerea în funcţiune a acestei căi ocolitoare a municipiului nu implică doar asfaltarea digului, ci şi consolidarea sa, ceea ce ar conduce către o investiţie totală de circa 300 milioane euro.
,,Centura de pe digul Buzăului a fost şi o propunere a domnului Ovidiu Anghel, nu am fost de acord cu ea, nu sunt nici acum, pentru că acea şosea este, de fapt, un dig, aparţine de Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, are o sarcină de circa 300 milioane de euro pe el, pentru că trebuie refăcut ca dig, nu ca asfalt; asfaltarea, pur şi simplu, ar costa puţin. Deci, în primul rând, nu este proprietate, aici este nevoie de fonduri foarte serioase, şi europene şi guvernamentale. 300 de milioane de euro la Buzău, doar în viitoarea sută de ani, sau zece ani, dacă am merge cu 30 de milioane de euro pe an. Nu se va face, pentru că trebuie o groază de bani; dacă sunt bani, orice se poate face, dar nu din fondurile Primăriei. S-au făcut simulări, s-au făcut scenarii, dar sarcina tot în jur de 300 milioane de euro este pentru acel drum; până atunci avem alte priorităţi”, spunea primarul Constantin Toma.