Avocatul clujean Radu Chiriță, nesigur de grija judecătorilor față de drepturile fundamentale ale omului, a trimis câte o solicitare către toate instanțele din țară, pentru a i se comunica, în temeiul legii privind informațiile de interes public, numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor telefoanelor din perioada 2010-septembrie 2015, numărul celor admise și numărul celor respinse.
Conform datelor centralizate de acesta, în total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape cinci ani care au făcut obiect al solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri.
La Buzău, spre exemplu, peste 1.900 de cereri de interceptare a telefoanelor au fost aprobate de judecători. În ceea ce privește Tribunalul Buzău, nicio cerere din cele 827 nu a fost refuzată. La judecătorii, lucrurile au stat puțin altfel. Spre exemplu, la Judecătoria Buzău au fost refuzate zece din cele 731 de solicitări. La celelalte judecătorii locale a fost refuzată câte o cerere: la Judecătoria Pătârlagele, din 41 de cereri au fost aprobate 40, iar la Judecătoria Rm. Sărat din 99 au fost avizate 98. La Pogoanele 45 din 47 de solicitări au primit aprobare.
,,A fost greu… ÎCCJ nu a răspuns inițial, pe motiv că trebuie să îmi justific interesul. La a doua încercare, a răspuns. Unele instanțe m-au mințit în față că cică nu au astfel de date. După plângerile administrative, unele și-au amintit că le au și le-au trimis. Altele nu. Alte instanțe mi-au spus că nu sunt informații de interes public sau că nu pot să îmi dea datele, pentru că demască identitatea părților. Cel mai celebru nume de pe listă, onor Tribunalul Cluj. O să le dau în judecată pe toate care nu au răspuns niciodată sau pe cele care refuză să dea datele. CSM-ul mi-a răspuns foarte operativ și mi-a furnizat date care nu au cum să fie corecte. Le-am răspuns că mă mint, din culpă sau cu intenție, și nu am mai primit nimic după aceea”, scrie avocatul pe blogul său.
,,Pe scurt, încă nu am toate datele, dar am mare parte din ele. Am datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, datele de 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curți de apel, de la toate instanțele militare și de la ÎCCJ. Suficient pentru concluzii. Și pentru a-i acuza de lipsă de tranparență pe cei de la cele cinci instanțe care refuză să dea datele. Și acum, să vedem de ce bunicuța are urechile atât de lungi: în total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 de ori în cei aproape cinci ani care au făcut obiect al solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. Pentru cine nu știe, pe o cerere, de regulă, figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere. Estimez că, în medie, e vorba de minim trei persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăștia patru ani și ceva bunicuța a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni. Nație de infractori, ce să faci… ÎCCJ a admis 4.522 cereri din 4.523 și a respins doar una. Una. Probabil că cel vizat o fi fost mort, altfel nu îmi explic. Net peste moldoveni, care erau cu procentele pe la 97% la curtea lor supremă. Noi, la 99,98%. Not bad, măcar i-am spart pe ăștia de peste Prut!
Precizez că solicitarea mea nu a vizat interceptările pe legea siguranței naționale. Avem șase curți de apel care le-au admis pe toate, bifând un neverosimil 100%. Curțile de Apel din Cluj, București, Iași, Timișoara, Oradea și Pitești. Bravo! Aș spune la mai mare, dar nu se poate… În total sunt 61 de instanțe care au admis tot. Recordul e la Tribunalul Galați, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Am un feeling că, după ce câștig la instanță, o să le ia fața ăstora cei de la Tribunalul Cluj, că îndârjirea cu care refuză publicarea datelor poate fi justificată numai de rușine.
Singurele instanțe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri și le admit numai pe cele care or fi OK sunt instanțele militare (bravo, chiar nu mă așteptam), Judecătoria Pitești, Judecătoria Sector 5, Curtea de Apel Galați, pentru a le enumera pe ele care au un număr semnificativ de cereri. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava, care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuși un număr uriaș de cereri admise, peste 5.700.
Pe mine m-a șocat și numărul fantastic de mare de cereri care se adresează Judecătoriilor. Ținând cont de competența acestor instanțe, mă tot întreb pentru ce Dumnezeu de fapte s-o fi cerut interceptarea de 2.200 de ori la Judecătoria Constanța sau de 1.500 ori la Judecătoria Ploiești. Dă-o, frate, dracu’, dacă cerem și primim interceptări pentru furt sau înșelăciune… Ca să dau alt exemplu, mă tot întreb pe cine or fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel Parchet? Mă tot întreb… Oricum, jumate minim din cititori au intrat pe Google să vadă unde e Săveniul”, mai scrie avocatul pe blogul său.
Vezi AICI situația completă a mandatelor de interceptare