Constantin Copoiu este unul dintre buzoienii închişi în Penitenciarul de la Rm. Sărat, una dintre cele mai cumplite puşcării din perioada comunistă, condusă de Alexandru Vişinescu. În timp ce Vişinescu este audiat în aceste zile de Parchetul General, fiind acuzat de genocid, Constantin Copoiu vine cu mărturii privind anii detenţiei sale la Rm. Sărat, în aceeaşi perioadă în care în penitenciar se afla şi liderul PNŢ Corneliu Coposu.
Copoiu are astăzi 72 de ani şi locuieşte în Buzău. A ajuns în spatele gratiilor în primăvara anului 1961, la doar 20 de ani, pentru a intrat în conflict cu nişte pensionari, iar la intervenţia miliţianului, buzoianul a sărit la bătaie. A fost judecat în regim de urgenţă şi închis pentru huliganism.A stat 10 luni în închisoare, însă regimul său de detenţie a fost unul mai puţin sever decât al deţinuţilor politici.
„Le duceam deţinuţilor mâncare de la bucătărie. Castronul era ştanţat cu numărul celulei. Se punea pe o bucăţică de scândură, pătrată, şi ea tot ştanţată, un chirpic de mămăligă cam de mărimea unei palme. Doar mămăliga nu era ştanţată”, povesteşte Constantin Copoiu.
„M-am îngălbenit când l-am văzut pe Coposu”
Buzoianul îşi aminteşte că atunci când l-a văzut pe Corneliu Coposu a îngălbenit, fiind şocat de modul în care acesta arăta.
„Într-o zi în care făceam focul pentru apa de baie l-am întâlnit pe Coposu. Eu stăteam cu faţa la cazanul în care băgam pe foc şi m-am trezit cu sanitarul, un bărbat înalt, plutonier, care avea după el un deţinut. Ăla era Coposu. Când l-am văzut m-am îngălbenit. Coposu arăta rău, era vai de mama lui. Plutonierul l-a tras repede şi mi-a zis mie: <Nu ai văzut nimic!>. Imediat a venit gardianul de pe secţie, de sus şi m-a întrebat cu cine venise plutonierul. <A venit singur şi văzându-mă că bag pe foc, m-a întrebat ce fac>, i-am răspuns eu. Mi-a fost frică că, dacă spun, îmi tăia <condiţionalul>. Mie îmi dădea o jumătate de zi <condiţional> la fiecare zi. Ploua, ningea, eu aveam o jumătate de zi. În rest eu, deţinut de drept comun, nu aveam cum să îi văd pe deţinuţii politici. Erau două curţi, în stânga şi în dreapta, plus altele în spate, iar eu nu aveam acces în curtea în care erau scoşi deţinuţii politici”, povesteşte Copoiu.
„Muriţi! Exterminare!”
Când vine vorba despre Alexandru Vişinescu, fostul deţinut spune că a avut puţine ocazii de a fi în contact cu acesta. „Îmi aduc aminte că erau trei inşi aduşi de pe la Bucureşti. Le-a spus Vişinescu: <Mă, dacă staţi cuminţi vă duceţi în altă puşcărie. Dacă nu, aici vă ia dracu’! Muriţi! Exterminare!>. Eu nu am avut treabă cu el, cu Vişinescu. Asta i-am spus şi procuroarei. Mie nu mi-a făcut nimic. Eu dificultăţi am avut cu sergenţii şi plutonierii de acolo”, a mai declarat Copoiu.