Mănăstirea Rătești este grav afectată de o alunecare de teren. Dealul pe care este ridicat așezământul a luat-o la vale, cu tot cu chili, după ploile din ultima lună.
Săptămâna trecută, în pereții caselor în care locuiau măicuțele au apărut crăpături adânci de câțiva centimetri, iar podeaua a început să se deplaseze. Terenul esteîn continuă mișcare și, la fiecare centimetru cu care se deplasează falia, se aude cum se crapă pereți. Pentru că imobilele se puteau prăbuși în orice moment, și de teamă să nu se întâmple vreo nenorocire, autoritățile au oprit joi curentul electric și gazele la chiliile afectate de alunecarea de teren. Vineri după-amiază, douăzeci de măicuțe au fost evacuate din chiliile în care locuiau și mutate în așezământul social al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. Bunurile și obiectele de mobilier au fost și ele scoase din clădiri cu ajutorul sătenilor și al rudelor măicuțelor, și, ulterior mutate, din dispoziția primarului comunei Berca, Valeriu Marcu, la școala din Rătești și depozitate într-o sală de clasă liberă.
Cea mai afectatăesteînsă clădirea Stăreției, care a fost aproape ruptăîn două de alunecarea de teren. Imobiliul este, astfel, compromis în totalitate. Și biserica mănăstirii a fost afectată.Așezământul de cult prezintă, de asemenea, fisuri, însă nu atât de grave. Cu toate acestea, întreg așezământul monahal este în pericol, având în vedere că de la chiliile care stau să se prăbușeascăși până la biserică, aflatăîn mijlocul mănăstirii, sunt aproximativ 100 de metri, iar alunecarea de teren poate avansa și spre celelalte imobile.
Situația este cu atât mai gravă la Rătești cu cât surpările au afectat și drumul către mănăstire. De altfel, potrivit primarului comunei Berca, Valeriu Marcu, întreaga zonă dinspre drumul de acces în mănăstire a luat-o la vale. După intervenția autorităților locale, în acest moment se poate circula, însă cu restricții. ,,Purși simplu, s-a mișcat pământul. Jumătate din mănăstire este compromisăîn aceste condiții. Pe lângă proiectul de amploare care se va derula la mănăstirea Rătești, trebuie, urgent, consolidat terenul pe întreaga zonă”, a precizat primarul comunei Berca, Valeriu Marcu.
Mănăstirea de la Rătești datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, iar Arhiepiscopia Buzăului și Vrancea abia căpătase o finanțare europeană de 4 milioane de euro pentru reabilitarea așezământului monahal, acesta fiind primul lăcaș de cult din România care urma să fie reparat cu bani europeni. Deși contractul de finanțare a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut, lucrările de reabilitare nu au început. Acum însăva fi nevoie de alte studii de fezabilitate, în primul rând pentru stabilizarea terenului.
La sfârșitul secolului al XVI-lea, actuala așezare monahală de la Rătești, ctitorie a boierului Dragomir și a soției sale, era doar un schit de călugări, având o biserică mică de lemn, închinată Sfintei Treimi. Prima menționare a Schitului din Rătești se păstrează din data de 6 mai 1634, când acesta este amintit într-un act de danie al monahului Sofronie de Gomești. Așezarea monahală apare menționată ca „schit” pânăîn 1868. Potrivit documentelor, în anul 1752, locașul monahal din Rătești a fost părăsit, fie din pricina unor greutăți ale vremii, fie din pricina lipsei de monahi. |n anul 1760, schitul este reînființat, ca urmare a donației făcute de doi boieri, de acesta dată, schitul primind o obște de maici.