Sub pretextul cheltuielilor mari cu organizarea de cabinet, listele de asiguraţi plătitori sunt tranzacţionate de ani buni o dată cu spaţiul şi tehnologia
Pacienţii înscrişi pe listele unui medic de familie pot fi vânduţi către un alt medic fără ca măcar să fie înştiinţaţi
despre acest aspect. La vânzarea praxisului în medicina de familie, odată cu trecerea întregii logistici a unui cabinet în posesia cumpărătorului, este predată şi lista de „cronici”. Metoda este pe cât de legală, pe atât de imorală, pacienţii ajungând a fi tranzacţionaţi în litera legii, ca şi vitele la oborul sătesc. Chiar dacă, oficial, pacientul plătitor de CASS din listă nu poate fi vândut la pachet, aşa cum se întâmplă cu „cronicii”, dacă obţii însă un preţ bun, orice este posibil.
Pacienţii au ajuns să fie o simplă marfă de schimb între medici în urma unui ordin al Ministerului Sănătăţii Publice din anul 2006. Până la intrarea în vigoare a acestui ordin, pacienţii erau tranzacţionaţi la negru de către cadrele medicale, valoarea unei liste cu 1.000 de oameni ajungând, în urmă cu trei ani, la o valoare de 5.000 de euro. Legea spune că pacienţii trebuie să fie anuntaţi de către noul medic despre schimbare. Practic, asiguraţii nu sunt consultaţi, ci doar anuntaţi ulterior.
Oficial, medicii se declară împotriva metodei de tranzacţionare a praxisului de medicină de familie. Reprezentanţii medicilor de familie precizează că a vinde pacientul „la bucată“ este o aberaţie, pentru că asiguratul are dreptul de a decide dacă va rămâne sau nu pe lista noului medic. „Pacientul nu poate fi vândut de nimeni“, spune medicul Angela Mazdrag, şefa Patronatului Medicilor de Familie din Buzău. Însă, în acelaşi timp, organizarea iniţială de cabinet costă până la 10.000 de lei, bani pe care, odată plecat din localitate sau din ţară, cadrul medical trebuie să îi recupereze într-un fel. Se arată cu degetul spre legile care permit acest lucru, şi se feresc să vorbească
despre moralitatea tranzacţiei. Aşa, pacienţii ajung să fie vânduţi la pachet cu spaţiul şi tehnologia.
În prezent, există disponibil în Buzău cel puţin un praxis de medicină de familie, fiind vorba despre o listă de pacienţi din Simileasca.
Vânduţi la mica publicitate
Cea mai uzitată metodă este scoaterea praxisului la vânzare pe internet, pe site-urile de profil. Un pacient se tranzacţionează cu 6 până la 8 euro, listele de pacienţi ajungând chiar la valori de 20.000 de euro. Pacienţii înscrişi pe lista unui medic de familie pot fi vânduţi către un alt medic fără să le fie solicitat acordul, ba mai mult, chiar fără să fie înştiinţaţi. Câteodată, ei află că sănătatea lor a ajuns în mâinile altcuiva abia când ajung, dintr-un motiv sau altul, la cabinetul medicului de familie.
Tranzacţii legalizate din 2006 de actualul ministru Eugen Nicolăescu
Felul în care sunt vândute cabinetele de medicină de familie, cu tot cu lista de asiguraţi, a fost reglementat prin lege încă din anul 2006, în urma unui ordin de ministru al lui Eugen Nicolăescu, aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în acea vreme. Conform Ordinului nr. 1.322 din data de 2 noiembrie 2006, emis de Ministerul Sănătăţii Publice, metodele de preluare a praxisului de medicină de familie sunt vânzarea, schimbul, donaţia, locaţiunea, comodatul, uzufructul sau aportul la capitalul social. Prin praxis se înţelege patrimoniul de afectaţiune profesională, infrastructura cabinetului şi clientela reprezentată de pacienţi şi alţi beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet. În majoritatea cazurilor, medicii aleg varianta vânzării, pentru a rămâne şi cu un profit frumuşel după înstrăinarea cabinetului. Aceste tranzacţii au loc, cel mai des, în momentul în care medicul de familie decide mutarea într-un alt oraş sau chiar peste hotare. Ordinul reglementează normele de stabilire şi metodologia de preluare a unei astfel de activităţi, dar nicio precizare privind informarea pacientului care va fi „vândut“ către un alt medic.
Lăsaţi moştenire
Încetarea activităţii unui medic de familie care practică independent într-un cabinet poate avea loc prin pensionare, deces, schimbarea domiciliului sau alte motive precum (boala, handicapul, interdicţia de a profesa ori propria decizie). Conform legislaţiei, listele de pacienţi pot fi preluate prin vânzare, schimb, donaţie, comodat, uzufruct şi prin aportul de capital social. După aderarea României la UE, doar medicii confirmaţi în medicina de familie pot prelua activitatea unui praxis de medicina de familie. În cazul decesului medicului de familie titular al unui cabinet, praxisul poate fi preluat de moştenitori, cu condiţia ca aceştia să fie medici de familie. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, moştenitorii pot vinde praxisul sau pot angaja un medic de familie pentru o perioadă de cel mult un an. În acest interval, trebuie definitivată acţiunea de preluare a praxisului de către un medic de familie. Medicul nou află abia după ce îşi înştiinţează pacienţii primiţi, câţi dintre ei doresc să rămână pe lista lui. Pacientul are la dispoziţie şase luni să decidă dacă rămâne la noul doctor de familie. În acest timp, cheltuielile acestuia de achiziţie a praxisului pot fi amortizate. Chiar dacă afacerea se bazează pe pacienţii care pot alege oricând să plece şi pe un spaţiu închiriat sau în proprietate, anunţurile publicate pe site-urile medicale arată că tranzacţiile sunt de ordinul zecilor de mii de euro. Şi că pacienţii, vânduţi la preţ fix per persoană, reprezintă unul dintre elementele importante evaluate într-o astfel de afacere.