Lung a fost drumul Ploiești-Buzău pentru dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei!

Drum lung de parcurs de la Ploiești la Buzău pentru do­sa­rul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Pri­măriei!

Deși Curtea de Apel s-a pro­nunțat încă din data de 20 decembrie 2016 pentru înce­perea judecății pe fond în cau­ză, dosarul a ajuns abia joi la Tribunalul Buzău, fiind publicat pe portalul instanțelor primul termen de judecată pe fond. Este vorba despre 23 februarie, dată la care va începe cercetarea judecătorească în această cauză.

   Pe 22 octombrie 2015, DIICOT Buzău a efectuat mai multe percheziții la Direcția Economică a Primăriei Buzău, vizați fiind mai mulți funcțio­­nari publici cu funcții de conducere și execuție, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infrac­țional organizat, fraudă informatică si abuz in serviciu în dauna intereselor publice.

   Trei săptămâni mai târziu, pe 17 noiembrie, procurorii DIICOT făceau publice primele concluzii în cauză: neînscrierea în sistemul informatic a mai multor procese verbale de contravenție, în vederea eludării plății acestora; introducerea de date false în sistemul informatic, respectiv mențiuni nereale că amenzile contraven­țio­nale ar fi fost plătite la Con­siliile Locale de pe raza altor localități sau la sucursale și filiale CEC din alte localități, acțiuni urmate de distrugerea documentelor de constatare a contravențiilor și introducerea scriptică a altor documente; introducerea de date false în sistemul informatic vizând șter­ge­rea și anularea datoriilor mai multor persoane juridice în condiții nelegale, respectiv înainte de împlinirea termenului de prescripție de 5 ani; neluarea măsurilor legale pentru urmărirea și executarea bunurilor persoanelor juridice care figurează cu datorii la bu­ge­tul municipalității; emiterea cu mare întârziere a titlurilor de executare silită, respectiv în apropierea împlinirii termenului de prescripție a executării debitelor locale către bugetul municipalității.

   După audierile maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcției Economice a Pri­mă­riei Buzău, Ion Gegea, a fost reținut și apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în a­rest la domiciliu. Aceeași mă­su­ră a fost luată încă de la înce­put în cazul a patru funcțio­nari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, șeful Serviciului Urmă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, un funcționar al ace­luiași serviciu, Mihai Bogdan Neamu, șeful Serviciului Ur­mă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane  Fi­zi­ce, Virgil Toșu, și un subaltern al acestuia, George Bu­nea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmărire, Executare și Colec­tare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, reținută atunci de pro­curorii DIICOT, a plecat acasă, după ce ordonanța de re­ți­nere pentru 24 de ore a expirat.

   În luna august 2016, DIICOT Buzău a trimis în judecată șase funcționari ai Direc­ției Economice a Mu­ni­ci­piului Buzău, pe care îi acuză că  și-au îndeplinit discreționar obliga­țiile de serviciu, în sensul în ca­re nu au aplicat măsuri de executare silită a unor societăți comerciale cu datorii la bugetul locale sau au șters din sistemul informatic amenzi ale unor persoane fizice. De pe ur­ma acestor fapte ar fi beneficiat 11 societăți comerciale și aproape 40 de persoane fizice.

   Șase persoane acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat au fost deferite justiției, dosarul fiind trimis spre soluționare la Tribu­nalul Buzău. Este vorba   des­pre Ion Gegea, Liviu Că­tă­lin Boaru, Mihai Bogdan Nea­mu, Virgil Toșu, George Bu­nea și George Carmen Răileanu.

   Fiecare dintre cei șase angajați ai Direcției Economice sunt acuzați de două sau trei infracțiuni. Cele mai grave acuzații sunt formulate de procurori pe numele fostului director Ion Gegea, suspendat în prezent, ale lui Virgil Toșu, fost șef Serviciu Încasare Ur­mărire Contribuabil Persoane Fizice, și ale funcționarilor Geor­ge Bunea și George Răi­lea­nu. Toți sunt acuzați de ini­țiere și constituire de grup infracțional organizat, de fraude informatice sau instigare la acestea, precum și de abuz în serviciu. În cazul fostului șef al Serviciului de Încasare Urmărire Creanțe Persoane Ju­ri­dice, Cătălin Boaru, și Bog­dan Neamu, referent la același serviciu, se rețin câte două infracțiuni, respectiv constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu.

   Din rechizitoriul pe care procurorii DIICOT l-au trimis către Tribunalul Buzău, reiese că din totalul celor 50 de firme suspectate inițial că le-ar fi fost șterse o parte din datorii sau nu ar fi fost executate silit, au rămas 11. Procurorii arată că în cazul unora, datoriile acumulate ani la rând ar fi impus declanșarea procedurilor pentru cereri de insolvență care să ducă la recuperarea prejudiciilor. În ceea ce privește amenzile unor persoane fizice, ancheta a arătat că exista o practică prin care funcționarii interveneau în sistemul informatic și ștergeau obligațiile de plată. Cel mai adesea se folo­sea ca motiv faptul că amenzile ar fi fost achitate la alte primării din județ sau din țară.

   Prejudiciul stabilit, în final de procurori este de circa 2.596.776 de lei, din care 31.000  reprezintă contravaloare amenzi persoane fizice, restul fiind datorii ale unor firme.

   Pe 8 noiembrie, dosarul a trecut de camera preliminară la Tribunalul Buzău, însă decizia a fost contestată de cinci dintre inculpați, astfel că ultimul cuvânt a aparținut jude­cătorilor de la Curtea de Apel Ploiești în ceea ce privește începerea judecării pe fond a cauzei. Pe 20 decembrie 2016 au fost însă respinse contes­tațiile.

Veniturile din amenzi, „insignifiante“?

   Printre cei despre care exis­tă informații că au ales să colaboreze cu anchetatorii se află și Virgil Toșu, fostul șef al Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău, unul dintre cei care trebuiau să vegheze nemijlocit la recuperarea, pentru bugetul local, a contravalorii amenzilor ori a altor creanțe. În fapt însă, încă de acum opt ani, Virgil Toșu făcea, pentru presa locală declarații halucinante, posibile dovezi ale inacțiunilor funcțio­narilor din Direcția Economică pentru recuperarea unor sume de la rău-platnici. Potrivit unui articol publicat în anul 2007 într-un cotidian local, Virgil Toșu recunoștea că nu puține sunt cazurile în care amenzile aplicate de Poliție nu au fost încasate pe parcursul a cinci ani, și aceasta pentru că șefii de la Taxe și Impozite conside­rau amenzile ca fiind venituri insignifiante.

   Spre exemplu,  Virgil Toșu preciza, la acel moment, că ponderea amenzilor în totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău este foarte mică, din datele puse la dispoziție, rezultând că, în anul 2006, s-au încasat 60 la sută dintre amenzile aplicate în ultimii cinci ani de Poliție, zece la sută dintre ele fiind contestate în instanță.

   Dincolo de acest aspect, Virgil Toșu susținea că impozitele pe clădiri, terenuri, taxele pe autoturisme și amenzile reprezintă doar zece la sută din totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău. Drept urmare, era mai comodă inacțiunea!

   Mai mult, șeful de la „Ur­mă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fi­zi­ce“ mai sublinia că eforturile sale de a recupera amenzi constau în transmiterea de soma­ții la domiciliile contravenien­ților, pentru că „altfel, dacă se constată că nu am luat nicio măsură, le plătesc eu din buzunar“. Cu alte cuvinte, din momentul transmiterii somației, funcționarul de la „Taxe și Impozite“ aștepta să vină contravenientul să-i plătească amen­da. În cazul în care nu se în­tâmpla acest lucru, rău-platnicul era declarat insolvent. Astfel că, de vreme ce nimeni nu se obosea să-l tragă la răs­pundere în cazul în care nu-și plătea amenda de bună voie, dispărea și interesul contravenientului de a o achita.

   Astfel se explică și de ce, în acea perioadă, nimeni din Primăria Buzău nu prea știa să spună câte cazuri de contravenienți rău-platnici care să fi plantat panseluțe prin oraș, potrivit unei ordonanțe de urgență din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care a fost completată de Legea nr. 352/ 2006, conform căreia, în cazul neachitării amenzilor în termenul legal, organul constatator avea obligația să sesizeze instanța de judecată în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.

Amenzi neîncasate, lefuri mărite pentru funcționarii „ocupați“ de ingineriile financiare

   Această situație ar fi hilară, dacă nu ne-am gândi la prețul plătit de comunitatea locală în tot acest timp, în care funcțio­narilor Primăriei li se măreau lefurile încălcându-se sistema­tic limitele legii. În pofida aten­ționărilor Camerei de Conturi, primarul Boșcodeală a inventat pentru subordonații săi o serie de sporuri, care mai de care mai ciudate, asigurându-și astfel loialitatea angajaților.

   Pe lângă obișnuitele prime de Paști și de Crăciun, func­țio­narii Primăriei au fost cado­risiți, ani la rând, din bani pu­blici cu, spre exemplu, „prime de reprezentare pentru ți­nută“, echivalente cu salariul de bază al lunii anterioare, deși legea le permite doar în cazul salariaților obligați să poarte uniformă, iar la primărie nu era cazul.

   În plus, cu generozitate de ba­ron local, Boșcodeală a îm­păr­țit și inexplicabilele „spo­ruri de fidelitate“ ori „sporuri de încordare psihică“, și nu l-a deranjat deloc atunci când subordonați ai săi,exemplu fiind chiar Ion Gegea, plecau acasă la sfârșitul lunii cu salarii de trei ori mai mari decât al său. Una peste alta, aceste prime și sporuri scoase din burtă au  prejudiciat bugetul local cu aproximativ 9 miliarde de lei vechi într-o perioadă scurtă de timp, iar banii aceia nu sunt încă recuperați de la șefi și subordonați-cheie din Palatul Comunal, deși există decizii definitive ale instanțelor.

   Primarul a dormit liniștit, contribuabilul a plătit pentru funcționarii Primăriei „stre­sați“ de ingineriile financiare probate acum de procurorii DIICOT.