* Colţi, Pănătău, Chilii, Pardoşi, Valea Salciei şi Racoviţeni nu au medic de familie de ani buni, iar doctorii nu se încumetă să profeseze acolo, fiind localităţi greu accesibile şi prea departe de municipiul reşedinţă de judeţ
În ultimii 20 de ani, politicienii noştri au mai reuşit o performanţă tristă. Au distrus, prin măsurile pe care le-au luat, reţeaua de medicină preventivă din comunele şi oraşele mici, existentă până în 1989.
* Colţi, Pănătău, Chilii, Pardoşi, Valea Salciei şi Racoviţeni nu au medic de familie de ani buni, iar doctorii nu se încumetă să profeseze acolo, fiind localităţi greu accesibile şi prea departe de municipiul reşedinţă de judeţ
În ultimii 20 de ani, politicienii noştri au mai reuşit o performanţă tristă. Au distrus, prin măsurile pe care le-au luat, reţeaua de medicină preventivă din comunele şi oraşele mici, existentă până în 1989. Lipsa lor de viziune ne costă acum: cei care altădată erau consultaţi şi trataţi preventiv în ambulatoriu şi în policlinici aglomerează astăzi spitalele, cu afecţiuni în stadii terminale. Tratamentele sunt cu mult mai scumpe, numărul zilelor de internare este, implicit, mai mare. În 2010 aveam de 25 de ori mai puţine dispensare ca pe vremea lui Ceauşescu. În judeţul Buzău aveam nevoie în 2010 de încă opt medici de familie în municipiile Buzău şi Rm. Sărat şi în oraşele Nehoiu, Pogoanele şi Pătârlagele şi de alţi 41 în 38 de comune din judeţ. La sfârşitul lui 2012, locuitorii din şase comune trebuie să-şi programeze momentul în care se îmbolnăvesc, pentru că nu au medici de familie care să le pună măcar diagnostic preliminar dacă nu au competenţe să trateze o anumită afecţiune.
Peste 6.000 de oameni din judeţul Buzău sunt într-o astfel de situaţie. oricât ar părea de ireal. La Colţi, Pănătău, Chilii, Pardoşi, Valea Salciei şi Racoviţeni nu există medici de familie de ani de zile. iar leacurile băbeşti sunt singura soluţie până când ajung la medici din localităţile învecinate ori la spital, cu salvarea. Fiind localităţi greu accesibile şi prea departe de municipiul reşedinţă de judeţ, medicii de familie evită să se lege pentru o perioadă îndelungată de zona respectivă.
Problemă pasată la autorităţile locale
De ani buni, autorităţile sanitare nu găsesc soluţie pentru rezolvarea deficitului de medici de familie din aceste zone. Spun că autorităţile locale ar trebui să ofere condiţii pentru ca doctorii să-şi îndrepte atenţia către acele localităţi.
Aşa că, în timp ce în Vest se vorbeşte cu mândrie despre medicina preventivă, noi ne lăudăm cu medicina curativă. Oamenii nu-şi cunosc drepturile. Nu ştiu că o dată la şase luni îşi pot face analizele gratuit şi, mai grav, nu ştiu că medicii de familie încasează bani în funcţie de consultaţiile pe care le dau. O situaţie aberantă, în care, odată cu dezinteresul medicilor pentru medicina la ţară, a crescut numărul internărilor în spitale şi, implicit, costurile în sistem. Majoritatea românilor se tratează la spital, pentru că nu-şi cunosc medicii de familie sau pentru că pur şi simplu nu au acces la unul. În plus, doctorul îşi alege cel mai convenabil punct de lucru, unde poate profesa după ce semnează un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Va prefera întotdeauna o localitate cu acces uşor şi mulţi locuitori pe care să-i treacă pe lista sa.