Limpeziri documentare şi interpretări moderne

   Sâmbătă, 14 martie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost închinată lansării de carte. Clubul „Femina 2” a fost gazda lansării cărţilor „Eminescu incorect politic” de eminescologul Theodor Codreanu şi „Studii şi interpretări, autoare Lina Codreanu.

   Au participat scriitori, membrii Cenaclului „Alexandru Sihleanu” iubitori de literatură, scriitori din Buzău, Panciu. Regia a fost semnată Constantin Marafet: „Of, of, of… Bine aţi venit la o nouă manifestare, marca Centrul Cultural , cu voia lui Dumnezeu, dl Theodor Codreanu şi dna Lina Codreanu. De curând, dna Lina Codreanu, prof. de limba şi literatura română, născută în localitatea Mândreşti, Galaţi, trăitoare în Huşi, a scos, la Ed. , cartea , caracteristic perioadei interbelice, devenit obiect de studiu în şcoli şi licee. O altă carte , autor prof. dr. Theodor Codreanu, unică în peisajul literaturii române, la care a lucrat peste zece ani. Despre ce este vorba în această carte? Este vorba despre altă muncă titanică, o biografie critică, undeva până până în 2011, începând din ’68. Este o mare onoare că şi-au rupt din timpul domniilor lor. Dl Codreanu este recunoscut ca unul dintre ei mai mari eminescologi de la noi”.

   Lina Codreanu: „Stimată audienţă, bine v-am găsit! Trecerea prin Râmnicu Sărat este mai veche. Tatăl meu a plecat pe front de aici. Îmi pare bine că trenurile trec pe aici, la Huşi avem gară, dar nu mai avem trenuri. Mulţumesc dlui Marafet că i-a atribuit şi un premiu de excelenţă care mă onorează. Este un titlu rece, dar în interior este căldură. Este alcătuită din două părţi. Partea întâi, interferenţe spirituale. Partea a doua, cronici. Din punctul meu de vedere, am pornit de la noţiunea de casă care devine un locaş protector pentru o familie. Casele formează vatra. Vatra adună oamenii care comunică între ei. Şcoala consolidează comunitatea. Aşa a apărut studiul comparativ între proverb şi epigramă. În spaţiul acesta apare şi evadarea în culoare, drumuri în infinit. Am în vedere personalităţile din zona noastră. Am făcut o paralelă între Dimitrie Cantemir şi I. Budai-Deleanu. Cea de a doua parte, interpretări critice. Critica mea este empatică. Cărţile acestea m-au chemat prin ceva anume. Titlurile acestor cronici sunt metafore. Cartea mea este o casă”.

  Mioara Bahna, redactorul de carte: „Am vrut să încep cu dl Codreanu care împlineşte o vârstă pe care, sincer, nu o arată. , o carte a dnei Lina Codreanu, mi-a făcut o plăcere deosebită. Cartea de astăzi este pentru studiu. Lucrez la o carte despre munca criticilor literari. , postaşul Zaharia, numit , cu traiul monoton, deranjat de o Magdalenă, are trăsături fantastice, gen Mircea Eliade”.

Constantin Marafet: În sală se află şi Mariana Rogoz Stratulat venită de la Panciu, Theo Cabel şi soţia, sciitoarea Valeria Popa, primarul scriitor Dumitru Hangu, maestrul, cum îi spunem noi Matincă Costea, dna Viorica Răduţă prozator, dl ing. Ion Muşat susţinător al literaturii râmnicene, Costică Drîstaru, care a reuşit ca Râmnicu Sărat să aibă bustul lui Pavel Zăgănescu, Mihai Vieru metaloplastician, dl preş. dl Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat Adrian Câmpeanu, Viorel Dodan scrie tablete interesante, prof. şi epigramistul Mihai Constantinescu, şi Nicolae Constantinescu, Safta Leaută cu , Aneta Pioară, cu poezie, teatru, roman, dna prof. Floarea Stănescu, soţia regretatului scriitor Grigore Radu Stănescu, care se ocupă de opera soţului, dna Ecaterina Chifu, scriitoare ş. a.”

   Matincă Costea a destins atmosfera cu un moment de divertisment, de Fred Firea.

   Constantin Marafet: „Am făcut cunoştinţă cu soţii Codreanu la Chişinău. Atunci i-am dat dnei o carte a mea. Am simţit că mi-a citit cartea, după două trei săptămâni. Un critic bun este asaltat de toţi scriitorii şi nu mă gândeam că va avea timp şi pentru mine. Un alt critic, căruia îi va apare în curând un roman, care nu este râmnicean, dar vine la Râmnicu Sărat cu drag, Tudor Cicu”.

   Tudor Cicu: „Sunt afiliat la Râmnicu Sărat printr-un roman pe care îl voi termina în curând, un convoi pierdut prin Siberia. Mircea Dinutz  spunea despre Theodor Codreanu că până în 1989 nu-l găseşte, abia după 1989 îl găsim în dicţionarul lui. Theodor Codreanu s-a născut la Sârbi, jud. Vaslui, actualmente locuieşte la Huşi. a înnobilat marginea provocând centrul. În a apărut articolul despre proza lui Vasile Andru sub aspectul transmodernismului. Theodor Codreanu foloseşte acea introspecţie eminescologică. În complexul Bacovia sunt multe lucruri în care nu s-a ajuns până la capăt. În complexul Eminescu m-am aplecat la scrierile lui Slavici care l-a cunoscut, să scriu şi eu despre Eminescu în ”

Constantin Marafet:  „Frumos vorbeşte în pilde Tudor Cicu. Complexul Bacovia este teza de doctorat a lui Theodor Codreanu. Îi urăm criticului Theodor Codreanu”.

   Theodor Codreanu: „M-ai cam debusolat. Mi-ai prezentat cam pe fiecare din această sală şi îmi aduc aminte de Iliada Lui Homer. Nae Georgescu nu avea informaţii de cartea lui Ovidiu Vuia. a lui Ion Nica apărută în 1970, a trecut cu discreţie. Când am pus mâna prima oară pe ediţia Perpessicius lucrurile sunt foarte complicate. S-a vorbit după aceea cam după ureche. Este a zecea carte despre Eminescu. este născută la insistenţa unei fundaţii în 2014, într-o colecţie „. După ’89 a început lupta pentru un institut Eminescu. Centrul canonic iradiant Mihai Eminescuam numit eu. Sugestia mi-a dat-o H.R. Patapievici în 2012 (100 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale). Dl Patavievici a scris un articol publicat în , în care ne povăţuieşte că Eminescu este incorect politic. Meritul lui Titu Maiorescu este că a intuit că Eminescu este centrul culturii româneşti. T. Arghezi îl numeşte „Sfântul ghersului românesc. Eminescu ne-a fost dat”. În ceea ce priveşte boala şi ziaristica lui Eminescu, aici a greşit Maiorescu. Eminescu n-a fost nebun, ştia prea multe. S-a preferat sanatoriul Şuţu. Timp de şase ani a trecut prin infern. Se face o asociere dintre Hölderlin şi Eminescu. Cartea aceasta are o diversitate de studiu, tributară acestei noţiuni de incorectitudine politică”.

   Constantin Marafet: „Sunt budist, adică m-am născut la Buda. Vă mulţumesc că aţi venit şi vă asigur că vom mai aduce asemenea personalităţi la Râmnicu Sărat”.

   Din partea asistenţei au luat cuvântul dna Ecaterina Chifu, care a vorbit despre ceea ce publică Ed. referitor la Mihai Eminescu şi dl. Mihai Constantinescu despre contribuţia deosebită a dlui Theodor Codreanu, de-a lungul timpului, la „limpezirea” fenomenului Eminescu. Totul s-a încheiat, la cafeaua literară, cu acordarea de autografe.  

   Sâmbătă, 21 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea.