Gheorghe Ursaru, liderul romilor din localitatea buzoiană Calvini și consilier local din partea Partidei Romilor, l-a dat în judecată pe fostul procuror DIICOT George Mărgărit ca să-și recupereze bijuteriile pierdute de magistrat la jocurile de noroc. Procurorul Mărgărit, a cărui soție este judecător și
chiar candida pentru președinția Judecătoriei Buzău, este reprezentat în proces de un avocat din oficiu. Următorul termen este fixat în 4 aprilie.
Gheorghe Vincent Ursaru s-a înscris deja ca parte civilă în procesul penal în care George Mărgărit este judecat inclusiv pentru delapidarea fondului de flagrant folosit într-o operațiune antidrog.
Clanul Ursaru-cercetat pentru evaziune și spălare de bani și percheziționat în urmă cu un an de DIICOT Buzău, revendică bijuteriile sustrase de magistrat din camera de probe sau 40.000 de euro pentru aur și manoperă, potrivit sursazilei.ro.
Este vorba despre o brățară tip cătușă, un lănțișor format din zale duble împletite, un pandant crucifix, ce îl reprezintă pe Iisus Hristos în relief, – un lănțișor din zale elipsoidale, cu pandant circular, reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul și un inel cu 15 pietricele transparente
Evazionișii și traficanții de droguri, victimele magistratului „pocherist”
George Mărgărit i-a convins pe judecători cu o adeverință medicală de la un psihiatru că problema lui cu jocurile de noroc este patologică, prin urmare este cercetat în stare de libertate, aflându-se sub control judiciar. Victimele sale însă, altminteri infractori, nu-l iartă pe magistrat și-și revendică banii chiar dacă erau sechestrați în propriile dosare penale.
Liliana Coman, Costache Stoica, Florian Dinu, Adrian Dumitru, Gheorghe Gari, Cătălin Ionuț Gheorghe, Marin Guță, Mihai Puia, Ștefan Moise, Ioan Silviu Nicolae, Cornel Oiță, Andras Robert Sallai, Florin Teșculă, Ionuț Răzvan și Vincent Ursaru sunt părțile civile din procesul contra procurorului Mărgărit.
Spre exemplu, firma administrată de Gheorghe Gari și de fiul său, Traian Gari, machedoni, își are birourile la Vernești. În vara lui 2012 a fost scena unei reglări de conturi în stil mafiot, mai multe mașini, rezervoare cu combustibil și o clădire au ars.Pompierii au stabilit că a fost vorba de o mână criminală.
Dinu Florian era directorul zonal Ploiești al Rematholding S.A. cercetat într-un dosar penal cu zeci de firme fantomă care livrau facturi contra unor comisioane.
Andras Robert Sallai conducea o grupare cercetată pentru introducerea în țară, prepararea, ambalarea și distribuirea de substanțe cu efect psihoactiv.Drogurile erau aduse în România prin firme de curierat și distribuite unor traficanți din peste 20 de județe ale țării. În timpul perchezițiilor făcute în Cluj-Napoca, polițiștii au descoperit un laborator clandestin în care se preparau substanțe psihoactive. S-au mai găsit 20 de kilograme de etnobotanice în stare brută, 4.000 de plicuri de substanțe preparate și importante sume de bani.
George Mărgărit, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizatăși Terorism – Biroul Teritorial Buzău la data comiterii faptelor, este judecat, în stare de libertate, de magistrații instanței supreme, pentru delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată.
Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit, atunci procuror la DIICOT Buzău, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală desfășurată în șase dosare penale, privind dispunerea măsurilor asigurătorii de indisponibilizare, prin instituirea sechestrului, asupra sumelor de bani și a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor, în sumă totală de 420.313 lei, 7.140 de euro, 121 de dolari și 30 de lire sterline.
„În unele cazuri, deși a luat asemenea măsuri, nu a dispus consemnarea sumelor și a bunurilor în discuție la bancă, pe numele învinuiților, la dispoziția parchetului, cauzând o vătămare a intereselor legale a 16 persoane implicate în aceste cauze“, au scris procurorii anticorupție în actul de sesizare a instanței.
Anchetatorii îl mai acuză pe Mărgărit că nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani sau a bunurilor ridicate la perchezițiile domiciliare, care nu aveau legătură cu cauzele penale în cadrul cărora au fost dispuse și efectuate aceste percheziții, banii fiind cheltuiți de procuror în interes personal.
În cursul lunii octombrie 2013, Mărgărit și-a însușit 13.500 de euro, dintr-un fond de flagrant de 40.000 de euro. Procurorul ceruse cei 40.000 de euro de la conducerea DIICOT – Structura Centrală pentru a realiza o acțiune de prindere în flagrant delict a unor persoane suspectate că ar comite infracțiuni de trafic de droguri de risc. Această sumă a fost recuperată ulterior.
În 28 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins propunerea de arestare preventivă a lui George Mărgărit, formulată de Direcția Națională Anticorupție, și a dispus interdicția de a părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită până la 26 ianuarie 2014.
George Mărgărit a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în DIICOT Buzău și să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.
După reținerea lui, procurorul George Mărgărit și-a dat demisia, decretul privind eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău fiind semnat de președintele Traian Băsescu în 2 decembrie.
Direcția Națională Anticorupție a transmis inițial cererea de arestare preventivă Curții de Apel București, iar aceasta a respins propunerea, în 14 noiembrie, lăsându-l liber pe fostul procuror DIICOT.
Decizia Curții de Apel București a fost contestată de procurorii DNA la instanța supremă, care a judecat dosarul în 20 noiembrie și a dispus trimiterea cauzei la Secția Penalăa instanței supreme, pentru judecarea pe fond a propunerii de arestare preventivă a lui Mărgărit.
Procurorul George Mărgărit le-a prezentat judecătorilor instanței supreme, în 20 noiembrie, o adeverință medicală din care ar rezulta că se tratează de „boala“ jocurilor de noroc. Totodată, Mărgărit le-a spus judecătorilor că, din studiile de specialitate, ar rezulta că mania jocurilor de noroc este la origine o boalăși nu un viciu.
Procurorul George Mărgărit a fost lăsat în libertate de Curtea de Apel București pe motiv că „dependența de jocuri duce la pierderea logicii“ și că „o persoană care perseverează timp de cinci – șase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată“.