Candidatul Uniunii Social Liberale în Colegiul 2 – Senat, liberala Doina Tudor, a dat, şi ea, curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.
Candidatul Uniunii Social Liberale în Colegiul 2 – Senat, liberala Doina Tudor, a dat, şi ea, curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.„Demersul pentru sinceritate”, prezentat pe larg n cotidianul OPINIA, se doreşte a fi şi „un exerciţiu de răspundere politică şi de asumare a unei realităţi care ne va afecta în următorii patru ani”, după cum precizează iniţiatoarele. „Votul, ca instrument de exercitare a voinţei şi a drepturilor cetăţeneşti în raport cu clasa politică, reprezintă exprimarea conştientă şi asumată a unei îndatoriri civice, ca şi garant al democraţiei şi libertăţilor omului. De aceea, scrisoarea noastră vine să sublinieze acest fapt, făcând un apel direct către cei asupra cărora se va răsfrânge, în curând, actul votului”, după cum susţin cele două iniţiatoare, Marina Ene şi Simona Stan.
„Voi fi acolo pentru oameni, nu pentru o instituţie”
1.De ce doriţi să fiţi, pentru următorii patru ani, reprezentant al Forului Legislativ al României?
Mă aflu în faţa primului examen de acest fel, sunt la prima candidatură pentru un mandat de parlamentar. Oferta mea politică este, în primul rând, pentru oamenii din Colegiul 2 – Senat Buzău, pe care îi voi reprezenta pentru următorii patru ani în Parlamentul României. Voi fi acolo pentru ei, nu pentru o instituţie. Instituţia îmi oferă doar cadrul ce îmi permite să pun în practică proiectele pentru ei. Mă voi raporta în permanenţă la nevoile lor, la aşteptările lor pe care îmi propun să le împlinesc. Nu am orgolii de genul: „Vreau să fiu senator pentru un anumit statut”. Nu am alergat niciodată după funcţii. Am ajuns acum într-o etapă a vieţii în care îmi propun să fac mai mult pentru oameni şi sunt convinsă că din această postură voi reuşi.
2.Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, Parlamentul României?
Fără îndoială, este Instituţia Emblematică a Democraţiei. Este spaţiul în care se iau cele mai importante decizii pentru ţară şi cetăţenii ei. Ca trimis al lor, în acest for suprem, este de datoria mea să nu-i dezamăgesc. Chiar dacă, în ultimii ani, s-a pornit o adevărată campanie de denigrare a acestei instituţii, atribuţiile şi rolul Parlamentului sunt foarte clar stabilite în Constituţie. Pentru a dovedi că suntem politicieni responsabili, ar trebui să ne raportăm în permanenţă la aceste prevederi. În acest fel, am avea cu toţii de câştigat, iar cetăţeanul ar avea mai multă încredere în clasa politică.
3.Care este, după opinia dumneavoastră, diferenţa între o persoană cu drept de vot şi una fără acest drept?
Legea stabileşte foarte clar cine are drept de vot şi cine nu în această ţară. Nu stabilesc eu asta, ci avem un articol în Constituţie, art. 36, care statuează acest drept.
4.Ce reprezintă statul de drept şi statul democratic?
Sunt aşa de vechi conceptele acestea şi totuşi aşa de noi… Spun asta, pentru că la noi, deşi spaţiul public abundă în utilizarea lor, foarte puţini dintre cei care le utilizează cred în ele sau le înţeleg complexitatea. Statul de drept nu este un simplu instrument de legitimare a puterii, este mai mult decât atât. Într-un stat de drept şi democratic cetăţeanul trebuie să se simtă protejat, iar statul trebuie să lucreze în favoarea lui.
„Candidatul-om politic devine principalul pion”
5.Cum puteţi caracteriza campaniile electorale din România?
Dacă ar fi să ne comparăm cu Statele Unite ale Americii sau cu alte state europene cu tradiţii vechi democratice, suntem departe. Dar e bine că avem astfel de momente în viaţa noastră politică. Este greşit să tratăm superficial sau lipsit de obiectivitate o campanie electorală. Pentru că sunt implicată în această campanie, de data aceasta în calitate de candidat (am participat şi la alte campanii, chiar şi în judeţul Buzău, acum fiind practic subiectul ei), vă pot spune că este greu, dar satisfacţiile sunt multiple. Mă bucur să văd că sunt înconjurată de oameni care muncesc cu drag, care pun suflet în ceea ce fac, deşi nu e vorba doar despre ei. Campaniile electorale fac parte din jocul democratic, oferindu-le oamenilor prilejul să-i cunoască pe cei care îi vor reprezenta în Parlament. De aceea, este important să profesionalizăm acest demers democratic.
6.Consideraţi că în România există doctrine politice? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
În România avem partide de dreapta, partide de stânga, ecologiste, creştin-democrate, iar faptul că ele fac alianţe nu alterează cu nimic esenţa de bază a acestor curente politice. Românii au fost conduşi după Revoluţie de guverne mixte, formate din partide de orientări diferite. Contează ca politicile lor să fie în beneficiul cetăţeanului. Până la urmă, nuanţe există şi în cadrul liberalismului care poate fi de centru-stânga (mai ales în lumea anglo-saxonă) sau centru-dreapta, aşa cum social-democraţii de la noi reprezintă cea mai moderată formă de stânga. Nu ar trebui să ne cramponăm prea mult de aceste clivaje, dreapta/ stânga, ci să ne concentrăm pe faptele unui guvern, pe ceea ce produce pentru cetăţean, la nivel de politici publice, lucru pe care de altfel se axează în prezent Guvernul USL.
7.Care credeţi că este ponderea contribuţiei partidului politic în câştigarea alegerilor? Vă rugăm să ne răspundeţi, fără a ne transmite punctajele primite de la partidele ai căror membri sunteţi.
Ce pot să vă spun este, că din ceea ce simt acum fiind implicată direct în bătălia politică, candidatul-om politic devine în actuala formă a sistemului de vot uninominal, principalul pion. Campania nu se mai face doar la nivel naţional, prin liderul carismatic care trage după el lista. Acum, eu, candidat, intru în contact direct cu cetăţeanul, sunt direct responsabilă în faţa lui pentru ceea ce spun şi fac. Dacă simte că îl trădezi, nu va ezita să te sancţioneze. Nu neg contribuţia partidului în maximizarea şanselor de câştig. Dacă ai susţinerea unui partid sau a unei alianţe puternice, care se află pe val, ai mult mai multe şanse de a obţine victoria.
„Îmi doresc ca Parlamentul să recâştige încrederea cetăţenilor”
8.Consideraţi că, în România, demersul parlamentar, în raport cu Guvernul şi Preşedinţia, este făcut în mod corect, respectând normele constituţionale şi atributele parlamentare? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
Vorbeam mai sus despre statul de drept. Ei bine, statul de drept într-o democraţie funcţională înseamnă şi separarea puterilor în stat, echilibrul lor. Dacă balanţa înclină mai mult în favoarea uneia sau alteia dintre aceste puteri, echilibrul se strică. Din punctul meu de vedere, la noi, în ultimii ani, Guvernul a încercat să se substituie Parlamentului, şi Preşedinţia, Guvernului. O răsturnare de roluri nedorită pentru funcţionarea, în parametrii democratici, a unui stat de drept. Ca viitor parlamentar, la primul mandat, îmi doresc ca Parlamentul să recâştige încrederea cetăţenilor, dar pentru asta trebuie să existe respect pentru această instituţie şi din partea celorlalte, a Guvernului şi Preşedinţiei.
9.Care este gradul dumneavoastră de interes REAL şi cum se manifestă acesta PRACTIC faţă de electorat şi faţă de cetăţean în general? Vă rugăm să nu ne prezentaţi aici discursuri de campanie!
Nu cred că există un instrument sau o metodă de măsurare a implicării sau a interesului pe care un politician îl manifestă faţă de alegători. Doar votul poate măsura acest grad de implicare. Sper să-i conving pe alegătorii mei, din Colegiul 2 – Senat Buzău, că proiectele cu care mă prezint în faţa lor nu râmân doar vorbe frumoase înşirate pe o hârtie. Am câteva astfel de proiecte în derulare: construcţia unui pod nou la Cislău şi reînfiinţarea Administraţiei Finanţelor Publice în oraşul Nehoiu şi sunt convinsă că oamenii din zonă le percep ca fiind necesare.
10. Consideraţi că dumneavoastră, ca şi candidat şi ca om politic, din perspectiva definiţiei acestuia, aveţi pregătirea şi profilul necesare pentru a fi parlamentar? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul şi să nu ne prezentaţi discursuri de campanie!
Nu cred că trebuie să ai un anumit profil profesional pentru a fi parlamentar. Cred în schimb că trebuie să îţi doreşti să faci asta pentru oameni, nu pentru avantaje sau imunităţi. Oricum, odată ajuns în Parlament, indiferent ce profesie ai avea, un om politic trebuie să înveţe cutumele, să se familiarizeze cu procedurile parlamentare, lucruri pe care nu ai de unde să le înveţi. Nu există un manual pentru asta şi nu există nici materie de studiu la facultate. Faptul că am lucrat în permanenţă cu oamenii, că am exerciţiul şi cultura dialogului, că am condus activităţi în domeniul asigurărilor, fiind deci familiarizată cu legislaţia nu doar din domeniu, cred că reprezintă un avantaj. De aceea, sunt încrezătoare că toate aceste noutăţi le voi asimila foarte uşor.