*În primele nouă luni, Poliţia Economică a confiscat peste 1.000 mc lemn şi cherestea, între prăduitori aflându-se şi personal silvic
*În primele nouă luni, Poliţia Economică a confiscat peste 1.000 mc lemn şi cherestea, între prăduitori aflându-se şi personal silvic
Buzăul ocupă locul 16 într-un clasament al judeţelor în funcţie de producţia de lemn în perioada 2000-2010, potrivit econtext. Astfel, dacă în anul 2000, în judeţul Buzău s-au recoltat 305,9 mii de metri cubi de lemn, în 2010 producţia a ajuns la 354,9 mii de metri cubi de lemn, variaţia 2000/2010 fiind de 16 la sută. A fost fruntaş, însă, la infracţiuni silvice, aşa cum rezultă din bilanţul IPJ Buzău.
Primul loc în clasamentul producţiei de lemn este ocupat de judeţul Braşov, unde s-a consemnat cea mai mare creştere a volumului de lemn recoltat în 2010, de 815,7 mii de metri cubi, comparativ cu anul 2000 când producţia a înregistrat 500,2 metri cubi, creşterea fiind de 63 la sută.
Creşteri mai mari a producţiei de lemn în perioada analizată s-au mai înregistrat în Sălaj (62 la sută), Bihor (58 la sută), Caraş-Severin (50 la sută), Alba (46 la sută), Suceava (46 la sută), Giurgiu (44 la sută) şi Gorj (43 la sută).
Activitatea poliţiştilor de investigare a fraudelor a fost concentrată, între alte activităţi specifice, pe prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională pe linia administrării pădurilor, punerii în valoare şi exploatării materialului lemnos, inclusiv în zona de industrializare şi comercializare a lemnului.
În primele nouă luni ale acestui an, în judeţul Buzău au fost verificaţi 81 de agenţi economici şi au fost aplicate 57 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 136.700 de lei, fiind confiscată şi o cantitate de 1031,46 metri cubi de material lemnos, respectiv lemn rotund şi de foc, dar şi cherestea de diverse sortimente, în valoare de 207231,31 lei.
Gura Teghii, raiul distrugătorilor de păduri
De exemplu, în urma verificărilor din comuna Gura Teghii, s-au găsit cantităţi de cherestea şi lemn rotund fără documente de provenienţă sau valorificate fără a evidenţia operaţiunile, ori prin falsificarea unor documente de transport.
În cazul unui agent economic depistat de poliţişti, cantităţile de material lemnos eliberate fără documente legale au însumat 1.748,496 metri cubi lemn rotund, 46,563 metri cub lemn rotund răşinoase, 173 metri cubi lemn rotund plop şi 56 metri cubi lemn rotund mesteacăn.
Tot în comuna Gura Teghii s-a mai stabilit, în urma verificărilor, că pădurarii din cadrul unui ocol silvic au tăiat 15 arbori molizi şi un brad, nemarcaţi şi nedestinaţi exploatării, cu un volum de 12,608 metri cubi, în valoare de 3141 de lei fără TVA.
Suceava rămâne în topul defrişărilor
La nivel naţional, volumul de lemn recoltat în perioada 2000-2010 a crescut în 26 de judeţe şi a scăzut în 15, în Bucureşti fiind cunoscute doar datele din 2010, şi anume 0,5 mii de metri cubi de lemn recoltat.
De altfel, pe harta exploataţiilor forestiere, Buzăul se află printre cele 21 de judeţe în care cantitatea de lemn recoltată s-a situat în 2010 între 100-500 de mii de metri cubi.
Singurul judeţ din care se recoltează cel mai mult lemn este Suceava, anul trecut volumul de lemn recoltat ridicându-se la 2.299,6 mii de metri cubi. Această cantitate echivalează cu cea recoltată din 20 de judeţe, dat fiind şi faptul că la Suceava îşi desfăşoară operaţiunile companiile austriece Egger sau Schweighofer, care sunt printre cei mai mari exploatatori de lemn din România. Cel de-al doilea judeţ unde s-au recoltat cantităţi mari de lemn este judeţul Neamţ, unde, în 2010, volumul recoltat a fost de 1.253,1 mii de metri cubi. Suceava şi Neamţ împreună asigură aproape un sfert din producţia naţională de lemn.
Anul trecut, la nivelul întregii ţări, volumul total de lemn recoltat s-a ridicat la 16.991,6 de mii de metri cubi, ceea ce reprezintă o creştere de 20 la sută faţă de volumul recoltat în 2000, care s-a ridicat la 14.284,7 mii de metri cubi. Acest procent este foarte mare, având în vedere că este nevoie de zeci de ani pentru ca o pădure să ajungă la maturitate. De la an la an însă, volumul de lemn recoltat creşte, deşi Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva” desfăşoară activităţi de regenerare a multor zone despădurite, ritmul de tăiere este din ce în ce mai acerb, iar judeţele în care se taie cel mai mult lemn sunt cele mai bogate în astfel de resurse.