Uneori am convingerea că sunt un scriitor subiectiv, pătimaş, greu de asimilat de comunitate. Chestiunea asta mi-o reproşează şi consoarta mea Irina Mirică. Deşi înţeleg despre ce e vorba, nu pot lăsa capul în jos la mofturile sabiei. Încă mai cred în prietenie, în dragoste, în aratul cuvintelor, în gânduri bune şi luminoase de la un om la celălalt. Astăzi, Dumitru Ion Dincă împlineşte (doar) 69 de ani, dintre care, 58 de ani, concret, s-a aflat în slujba regală a alfabetului român, a literelor care, cândva, erau culese cu plumb, cu penseta, nu cu tastatura calculatoarelor de acum. Viaţă de miner!
Pentru mine, dar şi pentru alţii, Dumitru Ion Dincă (eu îi zic nenea Mitică, el mă gratulează cu celebra formulă ,,nea Marin“) a fost tot timpul un exemplu de om harnic, de scriitor cu program, de familist total şi posesor al unui patriotism greu de confiscat de clasa politică. Am avut momente de cumpăt, acum vreo 25 de ani mi-a oferit un loc de publicist la un post local de televiziune. Chiar ieri am vorbit despre acest eveniment. Atunci l-am refuzat din simplul şi creştinescul motiv că nu aveam încredere în mine însumi. În situaţia dată, a făcut echipă cu Nistor Tănăsescu şi a fost mai bine. Publicistic, Nistor era şi încă este cu ani şi ani (era să zic lumină) înaintea mea. Nu m-am îmbătat niciodată cu apă rece, mai mereu fiind atent la lungimea nasului meu, deşi, din când în când, poetul Nicolae Pogonaru mă încurajează spunându-mi că, şi el şi eu, avem ,,nasurile” mari, de unde rezultă, prin folclor, că am avea şi alte cele obeliscuri şi oberiscuri în dotare. Să fie la noi. În lumea literară e greu de respirat fără o mască de gaze, există atâtea funduri literare cu fruntea dospită în gaze încât musai trebuie să devii bio-literat, ca să zic aşa.
Am renunţat la prezenţa în jurul meu a tot felul de impostori, mi-am păstrat doar rezerva genetică a solidariţării spirituale. Dumitru Ion Dincă, Stelian Grigore, Cornel Diaconu, Ion Roşioru, Şerban Codrin, Liviu Ioan Stoiciu, Passionaria Stoicescu, Nicolae şi Teo Cabel, Magda Ursache şi alţi câţiva intelectuali de elită care fac parte din neuronii mei. Acum două săptămâni m-a sunat Sorin Burlacu, directorul Bibliotecii Judeţene ”V. Voiculescu”, cerându-mi nişte păreri vizavi de o eventuală aniversare a maestrului Dincă. I-am promis că mă voi implica sută la sută, că pot vorbi despre Dincă cel puţin 180 de ore. Propunerea aniversării a venit din partea ziaristului Rompres Dorin Ivan. Apoi am realizat că ”nenea Dincă” – aşa îi spune Sorin -, va împlini 70 de ani peste un an! Motiv pentru care pot spune că mă încântă orice vârstă ar avea, numai să mă bucur de prezenţa sa la momentul oportun. În continuare, redau un text prescurtat din Wikipedia, referitor la D. I. Dincă. Altă sursă mai sobră nu am găsit. În anul 2019, de-om mai fi pe această planetă, îl vom sărbători pe D. I. Dincă drept cifră şi literă rotundă. Nene Mitică, la mulţi ani în fiecare secundă. Cu îmbrăţişări şi recunoştinţă, Marin Ifrim
Dumitru Ion Dincă (n. 17 iulie 1949, sat Clondiru, com. Ulmeni, jud. Buzău) este un poet, scriitor şi publicist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Prenumele la naştere, Dumitru; ca scriitor semnează şi cu prenumele tatălui, Ion. După absolvirea claselor gimnaziale 1-7, urmează cursurile Liceului Teoretic Nr. 1 Buzău pe care îl absolvă în 1967.
În 1968 este profesor de limba şi literatura română şi de limba franceză la Şcoala generală din Lapoş, jud. Prahova, concomitent urmând cursurile ff. ale Facultăţii de filologie din Bucureşti.
Renunţă în anul al II-lea şi dă concurs de admitere la nou înfiinţata Facultate de ziaristică pe care o absolvă în 1974.
În anul 1977 obţine o bursă şi urmează cursuri de limbă şi civilizaţie franceză la Antibes, Franţa (singurul român şi singurul cursant din fostele ţări socialiste).
Între anii 1988-1989, absolvă cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice Bucureşti, lucrând în presă din august 1969 la ziarul „Viaţa Buzăului”, corector, apoi redactor la secţia probleme cetăţeneşti.
Între ianuarie 1975 şi 31 decembrie 1977 este secretar cu probleme de cultură la Comitetul Judeţean de Tineret Buzău. Din anul 1978 revine în presă corespondent special al ziarului „Scânteia tineretului”, ca din decembrie 1989 să fie publicist comentator la cotidianul „Tineretul liber”, iar din septembrie 1993 corespondent special al Agenţiei naţionale de ştiri AGERPRES.
Dumitru Ion Dincă scrie încă din anii 1960, debutând în cenaclul Al. Sahia din Buzău în 1965, în presa scrisă tot în 1965 la Poşta Literară în revista clujeană Tribuna. Adevăratul debut se produce în 1968 în pagina literară a ziarului Viaţa Buzăului, fiind girat de scriitorul Mircea Ichim.
Publică versuri şi reportaje în majoritatea revistelor literare, cu precădere în Contemporanul, Amfiteatru şi Luceafărul, fiind prezentat şi susţinut de Ana Blandiana şi Fănuş Neagu.
Ca o apreciere a valorii cărţilor publicate şi a activităţii publicistice i se acordă de către Consiliul Local Buzău în anul 2005 titlul de Cetăţean de onoare al municipiului, ca acelaşi organism să îl declare, datorită activităţii remarcabile, Omul anului 2010.
Volume publicate în limba română
- „Marea de voievod a bărbatului”, poezii, 1976, Editura Litera, Bucureşti.
- „Piramidele Bărăganului” reportaje, 1983, Ed. Eminescu, Bucureşti, premiul acordat de UTC pentru publicistică, alături de Areta Şandru, Gabriel Chifu, Corneliu Ostahie, George Cuşnarencu, Ion Tudor Iovian, Aurelian Titu Dumitrescu, Viorel Dinescu, Val Condurache.
- „Locul de lângă inimă”, reportaje, 1984, Ed. Eminescu, Bucureşti.
- „Nevăzuta faţă a Tezaurului de la Pietroasa”, publicistică-eseuri, 1985, Ed. Eminescu, Bucureşti.
- „Hiperpastoralia”, versuri, 1986, Ed. Eminescu, Bucureşti, premiul „Scânteia tineretulu”, alături de Alexandru Piru, Şerban Cioculescu, Liliana Ursu, Gabriela Negreanu etc.
- „Mai mult decât dragostea”, roman, 1988, Ed. Eminescu, Bucureşti.
- „Arhipelag”, versuri, 1989, Ed. Eminescu, Bucureşti.
- ,,Orhidea din Balcani”, roman document, editura Magica June, Stockholm, Suedia.
- „Odobescu, fatalitatea operei”, investigaţii documentare 1995, Biblioteca judeţeană ,,V.Voiculescu“, Buzău.
- „Dosar Moromeţii II”, investigaţii documentare, 1996, Biblioteca Judeţeană ,,V.Voiculescu“ Buzău.
- „Tratat de graţiere provizorie”, versuri, 1998, Ed. Eminescu, Bucureşti.
- „Biblice” , versuri, ediţie bibliofilă, de autor, 1999.
- „Rugile”, poeme, Editura Fundaţiei Academice V.Voiculescu, 2001 Buzău.
- „Secunda şi riscul”, publicistică, Tipogrup press Evenimentul Românesc, 2004.
- „Scriitori buzoieni de azi”, jurnal de lector, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2005.
- „Arborele manuscris, poeme, 2005, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat.
- „Scriitori buzoieni de azi”, jurnal de lector, ediţia a II-a, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2007.
- „Din poiana lui Iocan, în Agora Căldărăştilor”, Ed. Omega, Buzău, 2007.
- „Arheopterix”, Ed. Omega, Buzău, 2008.
- „Consideraţii asupra literaturii buzoiene contemporane (volumele I, II) Ed. Omega 2009 Buzău.
- „Caietul de dictando, versuri, Ed. Omega 2010 Buzău.
- „Primele aventuri ale lui Tomiţă, versuri pentru copii, Editura Lumea Copiilor, 2011.
- „File din Jurnalul lui Tomiţă, versuri pentru copii, Editura Palatul Copiilor, 2012.
- „Consideraţii asupra literaturii buzoiene contemporane, ed a II-a , revăzută si adăugita, Tipo Moldova Iaşi, 2013.
- „Arborele manuscris, antologie de autor in colectia ,,Opera Omnia”, Editura Tipo Moldova Iasi, 2013.
- „Expediţiile lui Tomiţă la Raiul de la Gura Milii, versuri ptr. Copii, editura Omega, 2014.
- „Conspiraţia îngerilor, versuri, ed. Paralela 45, 2014.
- „Minunatul tărâm din Ţara lui Cezi, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
- „Minunata şi fascinanta prinţesă Aurora“, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
- „Eu sunt Cezi!“, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
- „Lotca lui Iov“, versuri, editura Teocora, 2014, marele premiu la concursul national de literatură V. Voiculescu, 2015.
- „Toma şi Cezar, doi ştrengari acum mari“, versuri pentru copii, Ed. Teocora, Buzău, 2016.
- „Şi Cezar e grădinar“, versuri pentru copii, Ed. Omega, Buzău, 2016.
- „Prinţul captiv, epistolele de la Elsinore“, versuri, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2016.
- „Aventurile lui Toma şi ale iepuraşului de Paşti“, proză pentru copii, Ed. Omega, Buzău, 2017.
- Căsuţa din minunatul tărâm al lui Cezi, proză pentru copii, Ed. Omega, Buzău, 2017.
- „Imposibila întoarcere în Poiana lui Iocan“, eseu evocare, Marin Preda 95, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2017.
A îngrijit ediţiile: „Trage laşule”, carte despre eroul Bogdan Stan căzut în Revoluţie la Televiziunea română, Ed. Victor Frunză, 1990, Bucureşti.
- „Istoria paraşutismului militar din România”, cuvânt înainte, note introductive, aparat critic, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1997.
- „Scrisorile” de M. Eminescu, ediţie îngrijită, cuvânt înainte, note, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2000.
- ,,Scrisorile” de M. Eminescu, editia a II-a, îngrijita, cuvânt înainte, note, Ed. Rafet, Ramnicu Sarat, 2015
Referinţe critice
Laurenţiu Ulici – ,,<Tratat de graţiere provizorie> este o carte exemplară. Pentru că poţi vedea cum autorul se reformează. De la lirismul cu tendinţe manieriste din cărţile lui de până la 1989 – spre finalul ei, despre promoţia 70 din care face parte, s-a spus global că e manieristă – la <Tratat ….> este dacă vreţi, exagerând un pic, distanţa de la mecanica lui Newton la fizica lui Einstein. Cei care vor citi cartea aceasta şi cele ce vor urma vor putea să descopere o diferenţă care s-ar putea părea inexplicabilă între cele două etape ale creaţiei lui poetice, dar care devine extraordinar de limpede dacă o integrăm parcursului biografic al scriitorului.” (Carnet literar, 1999) , noiembrie, p. a III-a
Gheorghe Iova – „Notăm în cazul scriitorului Dumitru Ion Dincă o voinţă de poezie (încadrată 1967-2005). Aceste longevive dau semn. <E altceva>, mi-a zis D.I.Dincă. Aşa e. Text plasat în războiul suporturilor. Intenţionez, de asemeni, de mult timp să intromit acte critice al căror întreg corp textual ar fi: <am citit>. Am citit. <Dă foşnet, codrul, de hârtie> (2005, pe coperta a IV-a a cărţii <Arborele manuscris>)“
Prezent în:
Literatura română contemporană de Laurenţiu Ulici, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1995, pag 328;
,,Dicţionarul biografic al literaturii române“ de Aurel Sasu (oferă informaţii la zi despre 2301 scriitori de la începutul literaturii române până în 2004, fiind considerată cea mai completă lucrare de lexicografie literară din cultura română), Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006, pag. 495;
,,Literatura română de azi pe mâine“ de Marian Popa, Ed. Semne, Bucureşti, 2009, pag 528;
,,1.500 de scriitori români clasici şi contemporani“ de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010;
,,Dicţionarul General al Literaturii Române“, Ed. Academia Română, 2017, ediţia a II a, volumul III, coordonator acad. Eugen Simion.