O decizie recentă a judecătorilor de la Pătârlagele taie elanul unui avocat ploieștean de a pune mâna pe 2.000 de hectare de teren forestier pe Muntele Penteleu, din cele 13.000 ha retrocedate Academiei Române în urma unui proces de notorietate.
La sfârșitul lunii trecute, după un an de amânări și retragerea președintelui instanței, judecătorul Maria Macrina Gavrilă, de la judecarea cauzei pe motiv de incompatibilitate, un complet de la Judecătoria Pătârlagele a decis să admită cererea Academiei Române de suspendare a executării silite cerută de Cabinetul de Avocat Lucian Pitaru din Ploiești pentru recuperarea onorariului de succes convenit în cazul câștigării procesului pentru retrocedarea pădurilor de pe Muntele Penteleu donate forului de celebra familie Maican. „În baza art. 719 alin 1 și 6 cod procedură civilă dispune suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare silită nr. 268/2014 al BEJ Porojnicu Adrian până la soluționarea definitivă a contestației la executare ce face obiectul dosarului de față“, se precizează în încheierea de ședință. Decizia nu este definitivă și a fost contestată deja de avocatul din Ploiești.
Afacerea a ajuns și în atenția procurorilor DNA care cercetează cum avocatul ploieștean a ajuns să execute Academia Română pentru 2.000 hectare de pădure de pe Penteleu, cu ajutorul unui executor judecătoresc din Buzău, care a decis dezmembrarea suplimentară a unei suprafețe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită.
Problemele au apărut în urma unui contract de reprezentare semnat de cabinetul de avocat cu Fundația Patrimoniu a Academiei Române în care a fost strecurată o clauză abuzivă de către fostul secretar general al Academiei, Ion Păun Otiman.
În 2015, DNA a declanșat o investigație privind mai multe contracte abuzive. Unul dintre acestea este cel semnat de Fundația Patrimoniu a Academiei Române cu cabinetul de avocatură „Lucian Pitaru“, din Ploiești. Contractul viza reprezentarea Academiei Române în litigiul privind retrocedarea pădurilor de pe Muntele Penteleu (Buzău), donate forului de celebra familie Maican. Mai exact, în perioada 2000-2004, Academia Română a făcut demersuri pentru recuperarea a 18.000 de hectare din această pădure. Discuțiile cu autoritățile au fost dificile și s-a ajuns la proces, la pădurile Academiei râvnind și Obștea moșnenilor din Buzău.
În 2006, când procesul era în linie dreaptă, Fundația Patrimoniu a Academiei Române a apelat, în mod inexplicabil, la serviciile unei case de avocatură. Și mai inexplicabil este faptul că reprezentanții Academiei au acceptat o clauză păguboasă și, în același timp, ilegală: un onorariu de succes de 15% în natură din pădurea retrocedată pentru avocatul ales, Lucian Pitaru. Adică nu mai puțin de 2.000 de hectare de pădure. În plus, Pitaru beneficia de un onorariu lunar, care varia între 4.000 și 6.000 de euro, precum și de decontarea mai multor cheltuieli. Ulterior, Academia Română, reprezentată de Pitaru, a obținut în instanță o hotărâre definitivă și irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 18.000 de hectare de pădure, din care forul a primit efectiv doar 13.500 de hectare. Potrivit surselor din Academia Română, pentru acest proces, avocatul Lucian Pitaru a încasat numai din onorariu circa 400.000 de euro. Cel care a decis angajarea lui Lucian Pitaru a fost secretarul general al Academiei Române de la acea vreme, Ion Păun Otiman. Acesta a semnat o notă către Biroul Prezidiului Academiei Române, în care invoca necesitatea recompensării suplimentare a avocatului care reprezenta forul în litigiul Penteleu. „Având în vedere dificultățile privind recuperarea acestor proprietăți, pentru soluționarea favorabilă a litigiului, se poate negocia un onorariu de succes de maximum 15% din întinderea drepturilor câștigate, modalitatea de plată fiind în natură sau în bani“, scria Otiman în nota respectivă. Numai că „se poate negocia“ a luat repede o formă imperativă, la ordinul secretarului general, Fundația Patrimoniu semnând contractul cu Pitaru, în condițiile cerute de Otiman.
Lucrurile s-au precipitat în 2012, când Biroul Prezidiului Academiei Române a format o comisie care să se ocupe de urgentarea punerii în posesie a avocatul Pitaru cu 15% din pădurea retrocedată. Comisia a recomandat reducerea drastică a onorariului de succes, în condițiile în care, timp de șase ani, avocatul fusese plătit lunar pentru munca prestată cu sume cuprinse între 4.000 și 6.000 de euro. La începutul lui 2014, Ion Păun Otiman a repus problema în discuția Adunării Generale a Academiei. Forul a fost de acord să se dea curs contractului, dar Serviciul Juridic al Academiei a refuzat să avizeze decizia, considerând abuzivă clauza referitoare la onorariul de succes. Noua conducere a Academiei Române, aleasă în aprilie 2014, a blocat definitiv contractul cu Lucian Pitaru.
Executare silită pe șest
Avocatul nu s-a lăsat descurajat și, în iulie 2014, a obținut în instanță executarea silită a Academiei Române. Numai că demersurile ulterioare ale acestuia au depășit limitele legii. Lucian Pitaru a apelat la executorul judecătoresc Adrian Porojnicu, din Buzău, pentru a intra în posesia pădurii. La solicitarea executorului judecătoresc, care a pretins că reprezintă Academia Română, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău a avizat ilegal documentația cadastrală pentru dezmembrarea a 2.060 hectare de vegetație forestieră, de pe raza comunei Gura Teghii, în valoare de circa 7 milioane de euro, pentru punerea în posesie a lui Pitaru. Astfel, avocatul a vrut să înhațe 15% din întreaga suprafață de pădure revendicată, deși Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, fapt recunoscut chiar de Pitaru. În plus, cu de la sine putere, executorul a decis dezmembrarea suplimentară a unei suprefețe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită. Ulterior, la solicitarea Academiei Române, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând abuzul comis de funcționarii săi.
Între timp, și executorul judecătoresc buzoian a intrat în atenția DNA pentru că a decis, cu de la sine putere, dezmembrarea suplimentară a unei suprafețe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită.
Adrian Porojnicu, scrie adevărul.ro, ar fi apelat la doi funcționari de la cadastru: Olimpia Bădicu, șef serviciu în cadrul OCPI Buzău, și Ionel Morteciu, inspector de specialitate. Astfel, la cererea lui Porojnicu, înregistrată la OCPI Buzău la 16 iulie 2014, Ionel Morteciu a avizat, iar Olimpia Bădicu a aprobat, documentația cadastrală întocmită de firma Miratop SRL, fără a exista un act legal prin care dezmembrarea să poată fi efectuată. Atât cererea de dezmembrare, cât și declarația privind suprafața de pădure vizată au fost semnate de Adrian Porojnicu fără acordul Academiei Române. Despre dezmebrarea făcută ilegal de OCPI Buzău, Academia Română a luat la cunoștință în august 2014. Reprezentanții Academiei au făcut cerere de revocare a dezmembrării, iar OCPI Buzău, care era în culpă, a aprobat-o imediat. De altfel, Olimpia Bădicu, șefa Serviciului dezmembrări, ar fi recunoscut că a avizat lucrarea „fără să verifice și să solicite actele care să justifice dezmembrarea numărului cadastral 20597, așa cum prevede Ordinul 633/2006“, potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro.