Cei patru judecători de la Tribunalul București, printre care și buzoianca Elena Rovența, acuzați că primeau bani și bunuri pentru intervenții în dosare de insolvență au fost arestați preventiv, printr-o decizie luată marți
de Curtea de Apel a Capitalei, la propunerea procurorilor anticorupție. Hotărârea nu este definitivăși a fost deja contestată de cei patru la instanța supremă.
Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru, toți de la Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, au fost reținuți de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în noaptea de luni spre marți, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a încuviințat luarea de măsuri preventive în cazul lor.
Potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă, Mircea Moldovan ar fi luat cu titlu de mită diverse sume de bani, dintre care 3.000-4.000 de lei direct, 8.000 de lei prin Western Union sau altele direct pe cardul de salariu. De asemenea, acesta ar mai fi primit, în schimbul promisiunii unor intervenții în dosare de insolvență, produse alimentare, cum ar fi pește sau carne de vităși de miel, cherestea și aproximativ 90 de metri pătrați de lambriu, în valoarea totală de 6.652 de lei, precum și un televizor color. Judecătorul Ion Stanciu ar fi primit 10.000 de lei reprezentând „rată de vacanță“ și obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvență, pentru soția magistratului. Tot 10.000 de lei ar fi primit și judecătorul Ciprian Viziru, precum și o sacoșă cu produse, pentru a soluționa unele dosare de insovență în favoarea unui lichidator. Judecătoarea Elena Rovența ar fi primit tot 10.000 de lei, banii fiind puși într-un plic mascat într-o revistă. De asemenea, judecătoarea ar fi primit și o parte din suma de 174.000 de euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvență, susțin procurorii anticorupție.
Anchetatorii au mai stabilit că activitatea infracțională a celor patru judecători a fost structurată pe mai multe paliere.Astfel, aceștia stabileau întâlniri periodice, „aparent protocolare sau profesionale“, chiar în incinta Tribunalului București, în fața clădirii sau în proximitatea instanței. De asemenea, cei patru magistrați aveau „întâlniri periodice discrete“, se plimbau cu mașina prin București pentru a putea fi discutate aspectele infracționale și aveau un mod conspirat de comunicare atunci când vorbeau la telefoanele mobile, au mai scris procurorii în referatul cu propunerea de arestare preventivă. Judecătorii identificau dosarele de insolvență „bune“ în care să fie desemnați sau cele în care puteau pronunța „soluții favorabile mituitorilor și cumpărătorilor de influență“, apoi formulau „ofertele“, constând în hotărâri judecătorești favorabile, „prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar“, au mai arătat procurorii în documentul citat. Potrivit anchetatorilor, judecătorii trimiteau mesajele către și de la practicienii în insolvență prin intermediul unor persoane de încredere, „inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvență“. Tot în referatul cu propunerea de arestare preventivă s-a arătat că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.
Magistrații ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, pentru a decide privind modalitățile de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a atribui preferențial dosare de insolvență sau pentru a-și exercita influența pe lângă judecători de la diverse instanțe din București și din țară, folosind informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător, au mai scris procurorii în documentul citat. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul judecătorilor a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Aceleași surse spun că, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzațiile aduse celor patru.