Oboseală, apatie, surmenaj şi chiar tulburări psihice şi funcţionale sunt resimţite din plin odată cu schimbarea anotimpului, organismului fiindu-i necesară o perioadă de adaptare la noile condiţii de temperatură şi lumină
Oboseală, apatie, surmenaj şi chiar tulburări psihice şi funcţionale sunt resimţite din plin odată cu schimbarea anotimpului, organismului fiindu-i necesară o perioadă de adaptare la noile condiţii de temperatură şi lumină
Starea de slăbiciune generalizată cauzată de schimbările de temperatură şi de lumina în exces, pe care le aduce cu ea primăvara, este cunoscută sub numele de astenie de primăvară. Este invocată la tot pasul în această perioadă, toată lumea pare să ştie ce este şi cum se manifestă, iar pe seama ei se pun tot felul de stări emoţionale contradictorii. Organismul este devitaminizat, demineralizat şi prezintă tulburări de tip astenic. Puţini dintre noi ştiu însă că, de multe ori, între astenie şi depresie e doar un pas. Neurastenia, definită ca o stare de mare oboseală, favorizată de surmenaj şi însoţită de tulburări psihice (tristeţe, insomnie, nehotărâre), de tulburări funcţionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) şi de dureri cu diferite localizări, te poate lua pe nepregătite, mai ales dacă persoana respectivă trece printr-o perioadă dificilă în plan profesional, familial, social.
Simptomatologie
Câtă lume nu se plânge de lipsa tonusului, de scăderea formei fizice, de o stare de rău ce nu poate fi definită? Iar asta se întâmplă chiar dacă ne supunem unor examene medicale şi obţinem rezultate perfect normale. În ochii tuturor, suntem într-o stare bună de sănătate, sau mai degrabă nu avem nicio boală care să justifice necesitatea unui tratament medical. Totuşi, simţim oboseală şi nu ne aflăm deloc în cea mai bună stare psihică. “Este vorba despre astenia de primăvară, care se manifestă prin cefalee, palpitaţii, nervozitate, scăderea memoriei şi comportament labil – semne fiziologice cauzate de eforturile de adaptare ale organismului la noile condiţii meteorologice. De cele mai multe ori însă, astenia nu vine singură. Odată cu ea se instalează depresia uşoară, caracterizată printr-o continuă stare de tristeţe şi pierderea poftei de viaţă”, explică dr. Lucia Drăgan, medic de familie.
Prevenţie
Medicii spun că, în primul rând, astenia de primăvară nu este o boală, ci mai degrabă o stare fizică şi psihică prin care trece organismul, dar care ignorată poate cauza probleme la locul de muncă sau în relaţiile familiale şi sociale. “Efectele acestor stări sunt reversibile, se pot trata dacă este vorba despre cazuri mai severe, dar de cele mai multe ori se pot reduce semnificativ consumând legume şi fructe proaspete, care aduc un aport important de vitamine şi minerale, organismul fiind <sărăcit> peste iarnă de acestea. Între cele mai recomandate legume avem urzicile, spanacul, ştevia, loboda, ceapa verde, ridichile, salata verde şi morcovii, iar dintre fructe putem menţiona merele, citricele, nucile şi curmalele. Pot fi utilizate şi suplimente nutritive, cum ar fi: uleiul de cătină (conţine vitamina A şi E), măceşele (vitamina C), drojdia de bere (vitamine din complexul B), produsele stupului (mierea de albine, polenul, lăptişorul de matcă reprezintă un complex de vitamine, enzime, minerale şi factori de creştere cu rol în revitalizarea organismului). Se impune, de asemenea, odihnă pentru refacerea organismului, dar şi mişcare, pentru revitalizarea lui”, arată dr. Celine Toader, medic de medicina muncii.
Recomandări
Lupta cu astenia de primăvară nu este întotdeauna uşoară, iar o atitudine pozitivă ajută mult, susţin specialiştii. “O veste bună este că cei mai mulţi oameni afectaţi de astenia de primăvară îşi revin, de obicei, până la sfârşitul lunii aprilie, însă se poate preveni apariţia ei, urmând câteva schimbări în stilul de viaţă.
O cură de dezintoxicare ar putea fi extrem de utilă, una dintre cauzele cele mai puternice ale asteniei de primăvară fiind adunarea toxinelor în corp în urma mâncărurilor grase consumate pe timpul iernii. Consumând sucuri naturale şi cât mai multe alimente proaspete, se poate opri astenia de primăvară la scurt timp după apariţie sau se poate preveni complet”, spune dr. Toader.
Mişcarea şi odihna sunt, de asemenea, importante. Creşterea intensităţii radiaţiilor ultraviolete contribuie la apariţia asteniei, dar soluţia nu este evitarea lor, petrecând mai mult timp în interior, ci, dimpotrivă, făcând plimbări zilnice şi exerciţii în aer liber. Pentru a evita astenia se recomandă cel puţin şapte ore de somn pe noapte, dar şi câte <un pui> de somn după-amiaza, dacă este posibil.
Vitaminele sunt extrem de importante în prevenirea asteniei. Medicii prescriu, de obicei, vitaminele B12, B6, B1, C şi D, dar şi suplimente de magneziu. Soluţii complet naturale sunt măceşele pentru vitamina C, drojdia de bere pentru complexul de vitamine B şi spanac şi migdale pentru magneziu. Cătina conţine cea mai mare cantitate de vitamine şi minerale dintre plantele autohtone, folosite în scop antiastenic şi vitalizant. Conţine de asemenea acid linoleic şi linolinic, antioxidanţi foarte buni. Brânca ursului (ginsengul românesc), urzica, năpraznicul, coada calului, angelica sau uleiul de ienupăr au capacitatea de regenerare şi revigorare a organismului.
Amalaki (Emblica officinalis) este planta cea mai bogată în vitamina C şi dă rezultate “miraculoase” ca vitaminizant, stimulent imunitar, antioxidant, tonic nervos excepţional.
Relaxarea poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a alunga astenia şi a preveni depresia. Masajul şi băile relaxante parfumate cu uleiuri esenţiale nu sunt doar un moft, putând furniza mai multă energie. Uleiurile esenţiale de eucalipt, mentă şi lămâie sunt recomandate în baie, dar şi pentru parfumarea camerelor.